Despre nefericirile parlamentarului mic și inutil | OPINIE

Sabin Gherman 16.07.2017 - 08:21

Ce-or face lingăii lui Dragnea când ăsta va cădea? I-am văzut scremându-se să explice de ce Clujul primește de trei­sprezece ori mai puțini bani pentru drumuri decât Teleormanul.

Share

Ce-or face lingăii lui Dragnea când ăsta va cădea? I-am văzut scremându-se să explice de ce Clujul primește de trei­sprezece ori mai puțini bani pentru drumuri decât Teleormanul.

De ce jumătate de Moldova căpătă bani de investiții cât același blagoslovit Teleorman. Ăștia vin miercurea sau joia acasă, în “teritoriu“, stresați că presa îi va întreba despre porcăriile votate în Parlament, umblă pe la gazetari să le dea nimicuri din culise, fac o conferință de presă despre discopatia fluturilor municipali și lunea pleacă înapoi la București, la odihnă.

Nu-ți face iluzii, nu sunt doar ăia din gașca veche, foști ospătari pe la cantina Partidului; ăștia tineri, mulți-puțini, sunt și mai nehaliți; unii-s la primul  loc de muncă stabil. Ani la rând au făcut mumos în fața șefilor, au lipit afișe, n-au avut nici vreme să se-nsoare de atâtea ședințe – lui Dragnea îi datorează primul salariu baban, datorită lui Dragnea neamurile nu-i mai privesc ca pe niște luzări cu școală incertă.

I-ai văzut la moțiune? Disciplinați, învârtindu-se pe lângă stăpân să se bage în vorbă cu el – entuziasm de războinic beat, dornic să-l pupe pe comandant în numele victoriei comune.

Dragnea va cădea. Că vine taifunul din Brazilia sau de la vreun judecător din București, asta nu mai are importanță. Ceea ce face acum președintele socialiștilor e o manevră de bancă falimentară: too big to fail, dacă pic, vă răstorn pe toți. Ori mă lăsați în pace, ori dau de pământ stabilitatea și ne ducem, cu tot cu țară, la fund. A redescoperit pericolul sorosist cu priceperea primarului care aruncă petrol în fântâna satului – să vadă lumea că el nu glumește: e răzbel! Ce vor face pulifricii de partid? Dragnea le-a oferit ocazia istorică să-și voteze bani peste bani. Cu atâtea bube răpănoase ale Supremului de Teleorman, ce mai contează că profe­sorii și medicii au fost săriți din schemă; că, deși lor li se cuvenea mărirea salariilor, Camera Deputaților a preferat să dubleze indemnizațiile parlamenta­rilor… La atâtea nemernicii, cine să mai bage de seamă că madam Sevil tocmai aruncă 12 milioane de euro pentru un stadion în județul-fără-nicio-librărie?

Când nu pot să demonstreze nici cel mai mic interes față de prioritățile comunității, o dau tranga-langa cu Centenarul – de parcă suta asta de ani ar fi un fericit bilanț în care numărăm kilometri de autostradă peste munți sau evaluăm, la fel de fericiți, un sistem de educație care să ne fi împăcat. Merg la serbările moților uitând că există o lege, 33/1996, a moților, da, care nici până azi nu e aplicată – și oamenii Apusenilor n-au voie să taie o ramură din pădurile lor, dar privesc peste gard cum trec camioanele cu bușteni…

Acum, ăștia sunt un pic speriați și nesiguri. Au auzit și ei că există mișcări reformiste în PSD și… Ce să facă? În culisele reformiștilor nu sunt primiți, la ospățul ălor bătrâni sunt trimiși să cumpere țigări. Unde naiba să se facă, măcar un pic, utili? Ar vrea să meargă și ei la un talk-show mai mare, mai “național“, da’ în afară de “Jos Kövesi!“ ce să zică? Plus: nu apar pe listele speciale – în prime time merg ăla și ăla și ăla, după-amiază ălalalt și ălalalt, ăștia micii mai mult pe la presa locală rod clanța. Frustrant pentru o slugă cu sclipici, așa-i?

La început mă enervau; ce-i aia să fii trimis în Parlament să promovezi interesele clujenilor și tu să te bați pentru Consiliul Județean Teleorman? Să vezi cu ochii tăi că economia Iașiului e blocată și, în loc să te iei de gât cu Guvernul pentru Autostrada Iași-Târgu Mureș, trimiți banii la același Teleorman? Scorniceștii ăștia mici nu mă mai enervează de la o vreme; acum mi-e milă doar de ei: da, poți să mănânci cu șapte linguri, molari de aur să-ți pui, dar lumea te-ar scuipa pe bulevarde și vezi uneori, în oglindă, că fosta coloană vertebrală a ajuns un colon beteag.

Îs ca sociopații ăia bogați care stau doar în casă și-și numără banii, se îmbracă în cele mai scumpe costume, își fac o omletă și la sfârșit își spun, sieși, ceremonios, “săru’ mâna pentru masă“. Sunt singuri, idioți, inutili.

O să-mi spui că nu toți sunt așa. Poate. Dar dă-mi repede-repede trei nume de parlamentari socialiști pe care-i consideri dincolo de suspiciuni, slugărnicie, solidaritate cu penalii; or fi, nu-s așa de “informat“. Da, nici opoziția nu stă mai bine – poți să zici asta. Dar opoziția nu a avut niciodată ambiția să schimbe traseul euro-atlantic și, chiar dacă uneori i-a miruit cot la cot cu pesediștii pe unii penali, n-a șmecherit legi împotriva justiției.

Cum e acum n-a fost niciodată – e o mineriadă mai ascunsă, dar continuă, de zi cu zi, cu aceleași efecte ca pe vremea lui Iliescu. Aceeași solidaritate a proștilor face ca țara asta să semene a trib cu comenzi pe volan, aceeași neamprostie ne scoate din civilizație. Același populism sud-ame­rican. Același pupincurism, aceeași îndemânare în a justifica orice spurcăciune politică. Aceeași lehamite în a genera timp istoric într-o țară-n care Centenarul nu celebrare ar trebui să mai fie, ci spaimă că ăștia ne duc înapoi cu o sută de ani.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...