Vineri, miniștrii de Finanțe din zona euro s-au înțeles cu ministrul de Finanțe grec, Yanis Varoufakis, pentru o prelungire de patru luni a planului de ajutor financiar acordat Greciei. Acesta este însă doar un prim pas, iar adevăratele negocieri vor avea loc în următoarea perioadă.
Încă de la începutul crizei financiare și pe toată durata ei, Uniunea Europeană și-a arătat sprijinul față de Grecia. Popoarele europene au fost solidare cu poporul grec aflat în dificultăți economice. Între 2010 și 2014, zona euro și Fondul Monetar Internațional (FMI) au împrumutat Grecia cu peste 240 de miliarde de euro pentru ca statul elen să depășească dificultățile economice și să recâștige încrederea investitorilor. Astfel, în momentul de față, o pondere de 80% din datoria publică a -Greciei este deținută de celelalte popoare europene.
Uniunea Europeană vrea să ajute în continuare poporul grec, însă este esențial ca noul guvern de extremă stânga să nu fie un obstacol în acest proces. Utopiile economice propuse de partidul de extremă stânga Syriza în campanie nu pot funcționa în realitate. Sunt exact măsurile economice care au cauzat criza de la bun început: sector public supradimensionat, economie ineficientă, necompetitivă, datorii publice crescânde. Este esențial ca noul guvern să nu ia decizii unilaterale, să își respecte angajamentele față de creditorii internaționali ai Greciei și să vină la masa negocierilor. Ori de câte ori guvernul unui stat aflat în dificultăți economice a negociat cu Uniunea Europeană, soluția care a reieșit a fost bună pentru acel popor.
Opinia noastră, a reprezentanților instituțiilor europene, este că „rețeta” economică propusă de troica Banca Centrală Europeană (BCE), Comisia Europeană (CE) și Fondul Monetar Internațional (FMI) este singura modalitate prin care Grecia poate să scape de criză. Reformele economice sunt esențiale pentru redobândirea credibilității și pentru recâștigarea încrederii investitorilor – doar acestea pot genera creștere economică și noi locuri de muncă.
Acordul de vineri de la Bruxelles dintre miniștrii de Finanțe din zona euro este un prim pas spre deblocarea negocierilor dintre Grecia și restul Europei și spre a ajunge la un acord pe termen lung.
Prim-ministrul Tsipras încearcă să prezinte acordul de vineri ca o mare victorie, când, de fapt, el nu a făcut decât să accepte condițiile Uniunii Europene. Partenerii europeni vor prelungi cu patru luni acordul de sprijin financiar adresat Greciei, în schimb, guvernul elen a prezentat un prim set de reforme economice, s-a angajat să nu întreprindă nicio acțiune unilaterală și să restituie la timp întreaga datorie acumulată.
În următoarele luni, BCE, CE și FMI, pe de o parte, și Guvernul Greciei, pe de altă parte, având în față această listă de propuneri de reformă, vor continua negocierile pentru a găsi o soluție pe termen lung de restituire a datoriei către creditorii europeni.
În aceste negocieri este important ca prim-ministrul Tsipras să nu primească din partea instituțiilor europene termeni mai avantajoși decât un alt guvern proeuropean, fiindcă acest lucru ar alimenta euroscepticismul din alte state. Nu trebuie să existe o aplicare mai indulgentă a regulilor, ci trebuie să fie la fel de fermă ca pentru orice alt stat. Tsipras este legitimat democratic de poporul grec, dar la fel sunt legitimate democratic toate celelalte 18 guverne din zona euro sau celelalte 27 de guverne din Uniunea Europeană.
Avem exemplul Irlandei și al Portugaliei. Aceste țări au transpus în realitate măsurile rezultate în urma cooperării cu instituțiile europene și au recâștigat încrederea investitorilor, au îndeplinit cu succes programele, iar acum se creează locuri de muncă, șomajul scade și creșterea economică a revenit. Dacă și Tsipras înțelege importanța cooperării cu instituțiile europene, situația Greciei se va îmbunătăți. Situația economică în Grecia ar fi astăzi mult mai gravă fără ajutorul oferit de Uniunea Europeană din 2010 încoace.
* Siegfried Mureşan este europarlamentar PMP, purtător de cuvânt al PPE şi vicepreşedinte al Comisiei de Buget din Parlamentul European.
