Cinci exemple de legi în folosul celor care le fac | OPINIE

de Răzvan Orășanu , 22 august 2017 - stire actualizata la ora 18:36, 22 august 2017
Răzvan Orășanu

Legea e, în teorie, evident, un instrument care ar trebui să opereze în interes general. O particularitate sau nevoile și ambițiile unui om nu pot fi ridicate la rang de lege.

În România, însă,  există altă mentalitate uneori -  dacă ești un om suficient de puternic în stat, dacă ai suficienți mușchi politici și ai o anumită nevoie, atunci poți schimba legea pentru a-ți satisface interesul personal sau de grup. Prezint cinci cazuri flagrante.

Doctorat revocat la cerere

Primul și cel mai evident este cel în care, în 30 decembrie 2014, prin ordonanță de urgență (urgența era faptul că premierul de la acea vreme, Victor Ponta, avea un scandal de plagiat cât casa care îi amenința poziția în Guvern), s-a reglementat între Crăciun și Anul Nou renunțarea la doctorat prin simpla cerere. Ordonanța a devenit aplicabilă imediat prin publicarea în Monitor, românii mâncau sarmalele de Anul Nou și nu au reacționat pe loc.

Întrebat cine ar putea să fie beneficiarii respectivei ordonanțe, în afară de premierul Ponta, de altminteri semnatar al ordonanței, purtătorul de cuvânt de la acea vreme al Guvernului nu a putut numi pe altcineva decât pe însuși semnatarul-șef al legii.

Legea strâmbă, invalidată ulterior, spunea așa: “Titularul unui titlu ştiinţific poate solicita Ministerului Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice renunţarea la titlul în cauză. În acest caz, Ministerul Educaţiei şi Cercetării Ştiinţifice ia act de renunţare printr-un ordin de revocare“.

Odată publicată, s-au mai găsit 9 persoane care să se prevaleze de lege, înaintea abrogării. Printre cei 9 îi regăsim pe: Neculai Onțanu, pe premierul Tudose, Bogdan Licu – membru în CSM la data renunțării, Loredana Radu – nepoata lui Gabriel Oprea, Adela Popescu – secretara lui Gabriel Oprea la MApN, Mihai Stănișoară, Radu Stroe, Daniel Andrei Moldoveanu, marele susținător al lui Blejnar, și Romeo Raicu. Opt dintre ei îl au pe domnul Oprea conducător de doctorat.

Inginerul și Curtea de Conturi

Al doilea exemplu recent a fost cel de modificare a legii de funcționare și organizare a Curții de Conturi. Numărul doi din PSD, baronul local de Giurgiu, Nicolae Bădălău, dorea să ajungă președintele acestei instituții, însă s-a poticnit în articolul 47 din legea de funcționare a Curții de Conturi, Legea nr. 94/1992, articol ce cerea „studii superioare economice sau juridice, vechime 10 ani în specialitatea studiilor absolvite și pregătire temeinică“.

Întrucât domnul Bădălău avea pregătire politică și o bună poziție în partid, legea a fost schimbată pentru a cere “studii economice, juridice sau inginerești“. Carevasăzică, pentru a deveni șef la Curtea de Conturi e necesar acum doar să ai studii superioare, nu studii superioare economice, iar virgula pusă între “superioare“ și “economice“  este pusă acolo strict pentru a-l ajuta pe domnul Bădălău.

Domnul Bădălău are acum cale liberă spre Președinția Curții de Conturi, prin simpla adăugare a specificației inginerești. “Inginerul“ și colegii au lucrat cu patentul prin lege.

Suferindul de condamnare penală

O a treia situație a fost iureșul privind modificarea articolului 2 din legea de organizare și funcționare a Guvernului, deocamdată nu s-a gândit nimeni să modifice și articolul 1, dar mai știi?

“Pot fi membri ai Guvernului persoanele care au numai cetăţenia română şi domiciliul în ţară, se bucură de exerciţiul drepturilor electorale, nu au suferit condamnări penale şi nu se găsesc în unul dintre cazurile de incompatibilitate prevăzute la art. 4 alin. (1).“ Întrucât articolul 2 conținea o supărătoare sintagmă care nu permitea celor care „au suferit condamnări penale“ să facă parte din Guvern și întrucât unul dintre cei mai importanți suferinzi ai țării de condamnare penală este Liviu Dragnea, Avocatul Poporului, transformat peste noapte în avocatul unei singure persoane, și nu al întregului popor, a înaintat o sesizare la Curtea Constituțională.

Până la urmă, articolul a rămas în picioare, deși e oarecum șubrezit de iureșul brutal aplicat asupra lui, în mijlocul unei furtuni politice și mediatice.

Pragul la abuzul în serviciu

Al patrulea exemplu este cel pentru legea pentru abuzul în serviciu și mai ales discuția legată de prag. „Nu credem că este neapărat nevoie de prag. (...) Parlamentul și dumneavoastră, prin Ministerul Justiției, aveți posibilitatea să înaintați o astfel de propunere Parlamentului, pentru că ține de politica penală a statului român, de filozofia penală din Codul Penal“, spune Codru Vrabie la discuția de la minister. Pe de altă parte, Curtea Constituțională admite o excepție de neconstituționalitate atunci când vine vorba de fosta soție a dlui Dragnea, Bombonica Prodan. Se stabilește o nouă interpretare. Îndeplinirea defectuoasă a sarcinilor de serviciu devine legală atâta vreme cât nu e încălcare de lege.

Adică reaua-credință în exercitarea atribuțiunilor de serviciu, atâta vreme cât nu se comit fapte penale, devine posibilă. Cât despre scandalul legat de existența și cuantumul pragului pentru abuzul în serviciu, bătălia continuă, întrucât dacă și pentru o singură zi se reglementează un prag mai înalt decât prejudiciul din dosarul dlui Dragnea, de pildă, legea penală mai favorabilă îl face scăpat nu doar pe el, ci peste 1.000 de urmăriți în instanță pentru același motiv.

Ultimul caz la care mă refer este legat de incompatibilitatea primarilor de a fi membri în Consiliile de Administrație ale primăriilor, incompatibilitate care la un moment dat i-a dat de furcă până și actualului președinte.

Acum, primarii nu mai au nevoie de intermediari, ci pot fi membri în CA, reglementatori, aprobă tarife reglementate, dar sunt și gestionarii direcți ai unor companii, fără să preocupe pe cineva evidentul conflict de interese. Legile cu dedicație clară arată slăbiciunile sistemului nostru institu­țional.  

Loading...

Comentarii

  • Lorica

    25 august 2017 12:26

    Cit s-a furat sub paravanul Curtii de Conturi ?

    raspunde comentariului
  • Lorica

    22 august 2017 16:02

    Dupa furtul de la Santierul de la Anatomie de la UMF Iasi neelucidat !seful de santier a plecat prin demisie,fara ca reprezentantii Curtii de Conturi,sa-i puna " intrebare " ?

    raspunde comentariului
  • CETATEANUL

    22 august 2017 14:10

    Dl RAZVAN ORASANU nu mai folositi penseta ci barosul toate LEGILE NECONSTITUTIONALE peste 1500 cum a marturist public penultimul sef al CCR AUGUSTIN ZEGREAN sunt elaborate de banditi pentru hoti.

    raspunde comentariului

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Urmareste-ne pe Facebook

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design