Ce se va întâmpla dacă californienii vor vota în luna noiembrie a acestui an să legalizeze folosirea marijuanei de către orice adult cu vârsta de peste 21 de ani? Să ignorăm pentru moment problemele constituţionale, îndelung discutate, ce vor apărea în cazul în care un stat din SUA va adopta o lege care intră în conflict cu legea federală. Să ne concentrăm, în schimb, pe ce se poate întâmpla în cazul în care legea va fi schimbată aşa cum propune referendumul.
Dacă îi ascultăm pe susţinătorii referendumului, toţi californienii vor fi câştigători. Schimbarea va legitima statutul juridic de facto al marijuanei de la adoptarea Propunerii 215 în 1996. Astfel, noua lege va reduce cheltuielile de stat cu impunerea unei legi foarte des încălcate. Eliminarea interdicţiei de a cultiva marijuana şi de a vinde acest drog pe piaţa neagră permite, în primul rând, oricărui adult care doreşte să utilizeze marijuana să facă acest lucru şi, în al doilea rând, introduce un impozit pe vânzările legale de marijuana ce va umple vistieria de stat cu venituri care înainte mergeau la cultivatorii ilegali (atât timp cât evaziunea fiscală nu este practicată la scară largă). Prin contrast, adversarii referendumului prezic că schimbarea va creşte ratele de consum al marijuanei şi va amplifica astfel prejudiciile ce decurg din această practică. Consecinţele negative care îi îngrijorează cel mai mult pe adversarii acestei legi includ mai multe accidente rutiere şi decese cauzate de consumul de marijuana, psihoze mai grave şi alte probleme de sănătate mintală în rândul utilizatorilor „grei”, precum şi abuzul de marijuana în rândul tinerilor, care afectează negativ durata lor de viaţă. Aceste efecte, spun ei, vor depăşi cu mult câştigurile din venituri fiscale şi economiile de la aplicarea legii.
Este dificil să determini cine are dreptate, deoarece nici o altă ţară nu a adoptat această politică. Olanda – care, în opinia populară, a legalizat consumul de canabis pentru adulţi – a tolerat, de fapt, doar vânzarea cu amănuntul, la scară mică, de marijuana într-un număr limitat de magazine de cafea în oraşele sale mai mari. Cultivarea marijuanei rămâne ilegală, iar magazinele de cafea sunt reglementate – chiar mai strict în ultimii ani, ca răspuns la plângerile din ţările vecine despre „turismul pentru droguri”. Cu toate acestea, unele previziuni generale pot fi făcute. În primul rând, tolerarea deschisă a unei pieţe care anterior se afla într-o comoditate ilegală va mări numărul de consumatori, în special dacă preţul de vânzare cu amănuntul este mai mic decât preţul de pe piaţa neagră (aşa cum prevede proiectul de lege Ammiano, care în prezent se află pe masa Legislativului din California). Consumul poate nu va creşte imediat, dar acest lucru se va întâmpla în timp, deoarece marijuana va deveni mult mai disponibilă şi mult mai ieftină (pentru a descuraja rezistenţa pieţei negre) şi consumul va fi, implicit, iertat.
Experienţa cu legalizarea alcoolului sugerează că marijuana va fi disponibilă pentru consumatorii minori (potrivit legii din prezent), indiferent de vârsta minimă legală. Astfel, marijuana disponibilă în mod legal la un preţ mai mic va însemna, probabil, un consum mai mare în rândul tinerilor şi, poate, un consum zilnic mai mare în rândul adulţilor. În general, cu cât mai multe persoane folosesc un drog, cu atât mai multe probleme vor exista (presupunând, în mod rezonabil, că utilizatorii problematici reprezintă un procent fix din totalul utilizatorilor). În cazul în care estimările actuale sunt corecte, aproximativ 10% din utilizatori (şi unul din şase, din rândul celor care încep să consume droguri în adolescenţă) pot deveni dependenţi de marijuana – adică le va fi dificil să controleze sau să întrerupă utilizarea acestui drog. Doar o mică parte din categoria acestor utilizatori problematici va încerca să apeleze la ajutor profesionist. Dependenţii de marijuana sunt mai predispuşi la accidente rutiere şi la locul de muncă (în cazul în care conduc sau merg la serviciu drogaţi), la boli respiratorii (în cazul în care fumează marijuana), exacerbări ale unor tulburări psihice grave şi performanţe scăzute la şcoală şi la serviciu.
Este incert în ce măsură aceste efecte negative pot fi atenuate prin măsuri preventive, cum ar fi punerea în aplicare a programelor de testare de droguri pe marginea drumului, convingerea utilizatorilor să folosească vaporizatoare mai degrabă decât ţigări, descurajarea tinerilor de a folosi marijuana şi încurajarea consumatorilor cu probleme să apeleze la tratamente. Experienţa cu alcoolul sugerează că această abordare poate reduce modest – dar nu poate elimina – daunele asociate cu utilizarea de droguri, în special dacă vânzătorii au voie să-şi promoveze marfa. Într-adevăr, rata de creştere a consumului de marijuana va depinde în mod fundamental de cât de strict va fi reglementată vânzarea – cât de mulţi cultivatori cu licenţă există, numărul de puncte de vânzare, amplasarea acestora şi programul de funcţionare, criteriile de eligibilitate pentru consum, conţinutul de THC (ingredientul psihoactiv din marijuana) şi cât de multă promovare/publicitate este permisă. Dacă vânzarea de marijuana va fi permisă aşa cum este în prezent cea de alcool, ne putem aştepta să existe mai mulţi consumatori cu probleme decât dacă marijuana ar fi fost comercializată sub aceleaşi reglementări ca medicamentele (de exemplu, prin impunerea condiţiei ca utilizatorii să fie licenţiaţi, precum şi producătorii, prin restricţionarea numărului de magazine, limitarea orarului de funcţionare şi impunerea unor impozite mai mari pe produsele care conţin mai mult THC).
Va fi o provocare majoră pentru legiuitori să obţină acest echilibru în politica privind marijuana. Restricţiile mari i-ar stimula pe operatorii ilegali să continue afacerea, în timp ce o reglementare mai puţin restrictivă ar descuraja vânzătorii la negru, dar cu preţul creşterii numărului de utilizatori şi utilizatori cu probleme. Politica privind marijuana implică o alegere între dezavantajele actualelor politici represive şi cele ale unui consum crescut de droguri pe o piaţă legală. Californienii vor trebui să decidă cât de multă importanţă vor da respectului pentru libertatea adulţilor, pentru protecţia minorilor, evitarea dezvoltării unei pieţe negre la scară largă, considerentele fiscale şi protecţia sănătăţii utilizatorilor de marijuana. Dacă ei vor vota pentru legalizarea marijuanei, vor trece probabil 20 de ani sau mai mult înainte ca oricine să poată spune, în mod obiectiv, dacă au decis cu înţelepciune.
Wayne Hall este membru al Consiliului Naţional de Sănătate şi Cercetare Medicală din Australia, la Centrul pentru Cercetare Clinică al Universităţii din Queensland – Brisbane (Australia).
Project Syndicate, 2010.
www.project-syndicate.org
