„Penalul“ Babisconi a câştigat alegerile în Cehia | OPINIE

Marius Ghilezan Actualizat: 25.10.2017 - 08:38
Marius Ghilezan

Nou-înfiinţatul partid ANO (Da, în limba cehă), al miliardarului Andrej Babiš, al doilea în Topul Forbes, a câştigat alegerile parlamentare din Cehia, acumulând 29,7% din voturi, adică 78 de mandate în Camera inferioară, care numără 200 de membri.

Share

Nou-înfiinţatul partid ANO (Da, în limba cehă), al miliardarului Andrej Babiš, al doilea în Topul Forbes, a câştigat alegerile parlamentare din Cehia, acumulând 29,7% din voturi, adică 78 de mandate în Camera inferioară, care numără 200 de membri.

Profitând de neîncrederea alegătorilor în clasa politică şi în directivele Bruxelles-ului, mișcarea populistă ANO a aglutinat simpatiile votanţilor de dreapta şi de stânga cu promisiuni de reducere a taxelor și de înlocuire a establishment-ului, precum și prin apelurile de închidere a frontierelor UE și de neacceptare a cotelor de refugiați în Uniunea Europeană. 

Andrej Babiš este un apropiat al preşedintelui Miloš Zeman. El a fost ministru de Finanţe în guvernul de coaliţie, condus de Sobotka, nevoit să-şi dea demisia din funcţia de premier, pe motiv că nu poate conduce un exe­cutiv din care face parte un „penal“. 

Povestea pare similară cu cea din România. Parlamentul ceh a votat pentru urmărirea penală a deputa­tului Andrej Babiš, acuzat de OLAF de o fraudă de 2,29 mi­lioane de euro din fondurile structurale şi de coeziune, pentru investiţia efectuată în hotelul său Čapí Hnízdo (Groapa lui Stork), situat la 40 km sud de Praga, în regiunea Bohemia.

Andrej Babiš conduce un  holding de firme - Agrofert, cu peste 30.000 de angajaţi. Alegătorii cehi nu s-au temut că în structurile admi­nistraţiei de stat vor accede oamenii săi de încredere. „Să conducem statul ca pe un business“ era mesajul său de campanie.

Miliardarul ceh are 63 de ani. El este fiul unui nomenclaturist al fostei Cehoslovacii. A fost acuzat de presa neaservită că a colabo­rat cu ŠtB, fosta securitate, având numele conspirativ Bures. 

Situaţia este totuşi diferită de cea din România. Babisconi, cum a fost poreclit de către alegători, noul Dady al politicii cehe, controlează un conglomerat de firme care a beneficiat de miliarde de euro din bani publici. În ţara noastră încă nu s-a dovedit că Liviu Dragnea deţine acţiuni la TelDrum. În campaniile electorale „anticorupţia“ nu vinde.

Spune orice sociolog cu ţiglele pe casă. Progresiştii nemulţumiţi stau în casă, fac mofturi, în timp ce marea masă alege ce consideră că e mai bun la un moment dat. Cehilor nu le-a păsat că noul Dady a făcut miliarde din subvenţiile europene.

În condiţiile unei vădite apropieri de Moscova, noul lider populist pronunţându-se de repetate ori împotriva sancţiunilor impuse Rusiei, iniţiatorii mişcării #rezist din România se pot gândi la o replicare a acţiunilor şi la Praga. Vorba lui Churchill: „De ce să mă chinui să fac noi strategii, mă uit în istorie şi aplic un model reuşit“.

Pentru că numai naivii pot crede în spontaneitate, laboratoarele din umbră vor pregăti şi la ei acţiuni de subminare a noii puteri. Că aşa e în tenisul progresist. După ce l-au asasinat politic pe liderul autentic al dreptei franceze François Fillon, unităţile conduc guvernele prin procurori şi „mişcări spontane“ de stradă. 

Diferit de Orbán sau Kaczyński, ultraconservatori, pare a fi un liberal pursânge. Însă multe lucruri se pot schimba după ce va forma guvernul.  
Presa occidentală l-a numit „noul Trump“ al Estului. 

La scurt timp după ce a fost ales, Donald Trump a vorbit cu trei politicieni est-europeni la telefon: cu liderul Jarosław Kaczyński, cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, și cu președintele ceh, Miloš Zeman. 

Noul președinte american a realizat (în mod corect) că estul Uniunii Europene este un teren fertil pentru regimuri care împărtășesc retorica sa, așa că nu ne va mira dacă-l va chema pe Babisconi la Casa Albă. 

În Italia, după operaţiunea „Mani pulite“, controlată de CIA, acţiune recunoscută de ambasadorul american Bartholomew unor jurnalişti italieni, a venit la putere Berlusconi, agreat de structurile de informaţii care au gândit prăbuşirea lui Craxi. Patronul lui A.C. Milan a condus discreţionar două guverne şi a abrogat articolele din codurile penale care îi erau defavorabile. Strada nu a mai protestat. Liderul Il Divino era protejat. Acum, Peninsula colcăie de corupţie, dar nu mai exis­tă procurori. Şi nici #rezist. 

Babiš nu face parte din „revoluția conservatoare“ din Europa sacralizată. Nu are alura bancherului filfizon Macron, scos ca din cutie, cu o agendă progresistă, dar ce va face el dacă va trebui să compună guvernul cu SPD, ultranaţionaliştii înfrăţiţi cu Le Pen? 

Nu seamănă nici cu li­derul ÖVP, partidul tânărului Sebastien Kurz, wunderwuzzi-ul (miracolul excepţional) noii politici din MittelEuropa, care, probabil, va face coaliţie cu populiştii de extremă dreaptă ai lui Heinz-Christian Strache din FPÖ (partidul lui Jörg Haider, mort într-un accident de maşină). 

MittelEuropa pare din ce în ce mai conservatoare.  În timp ce Ungaria lui Viktor Orban joacă tare cartea naționalismului feroce, iar Polonia se mândrește cu un catolicism ultraconservator şi Slovacia are un socialist naționalist la putere, ecuaţia Babiš are o singură necunos­cută. Va juca partida de golf cu Trump sau se va apropia de Putin?   

 

Citește totul despre:

Comentarii

loading...
Loading...
loading...