13.2 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăOp & EdOpiniiChiar dacă se vor ridica restricțiile, trebuie să fim prudenți!

Chiar dacă se vor ridica restricțiile, trebuie să fim prudenți!

Avem un orizont de timp, avem o situație mai bună în domeniul sănătății, ridicarea stării de urgență este relativ aproape.

Dacă nu vom fi prudenți, riscăm revenirea la situația complicată de acum!
 
Dar veștile bune nu sunt suficiente pentru a începe revenirea la normal (atât de „normal” cât se poate). Ridicarea restricțiilor mută responsabilitatea conviețuirii cu virusul pe umerii noștri, ai tuturor. Acest lucru înseamnă că respectarea regulilor stabilite în timpul stării de urgență ne revine nouă.
 
Autoritățile vor face, cu siguranță, recomandări pentru perioada de după ridicarea stării de urgență. Recomandările sunt însă o sabie cu două tăișuri. Pentru că nu sunt însoțite de pedepse – nici nu se poate acest lucru! –, este posibil ca unii dintre noi să le ignore. Lucru care ne poate afecta pe toți. Cum nu putem și nici nu ne dorim să ne transformăm în polițiști, doar respectarea recomandărilor ne poate scoate din criză după 15 mai.
 
Trebuie să fim raționali și puternici.
 
Să vă dau un exemplu. Se vor redeschide parcurile, dar una dintre recomandări va fi, fără îndoială, respectarea distanței fizice între persoane. Iar o alta poate fi legată de purtarea măștii. Copiii nu vor merge la școală sau la grădiniță. Se creează astfel premisele pentru aglomerarea parcurilor și a locurilor de joacă. Nerespectarea distanței fizice recomandate sau lipsa măștilor pot fi riscante din punct de vedere epidemiologic. Dar pot fi riscante și din altă perspectivă. Pot apărea conflicte între părinții ai căror copii se joacă prea aproape unii de alții. Care își dispută un leagăn sau un loc la groapa cu nisip. Pe fondul de stres creat de perioada în care am stat acasă, în care unii au devenit șomeri sau și-au pierdut locurile de muncă, în care veniturile au scăzut, ratele au rămas neplătite este suficientă doar o scânteie…. Și ne putem „aprinde” așa cum în vremuri normale nu am fi făcut-o.
 
Avem nevoie de calm și de înțelepciune.
 
Știu că apelul la rațiune și la calm vine într-un moment tensionat pentru fiecare dintre noi. Dar calmul și înțelepciunea trebuie să prevaleze. Oricât de intensă ar fi nervozitatea interioară, o putem controla. Și trebuie să o controlăm.
 
Cum facem acest lucru?
 
În primul rând, respirăm de câteva ori adânc înainte de a ne implica într-o confruntare verbală. Apoi trebuie să ne gândim că și interlocutorul sau interlocutorii noștri sunt în aceeași stare de stres ca și noi. După ce ne stăpânim primul impuls, dacă totuși simțim nevoia să îl interpelăm pe cel care credem că are nevoie de o „corecție” verbală, vorbitul calm și politicos este soluția cea mai bună. Cum spune o vorbă din popor: „vorba dulce mult aduce!”. Iar dacă „inamicul” nu reacționează la fel, pentru a evita escaladarea unui conflict care ne face rău prin încărcătura de stres pe care o aduce, mai bine cedăm.
 
Trebuie să ne stăpânim nervii și orgoliile. 
 
Știm despre noi că suntem temperamentali, ca orice popor latin. Vorbim mult și tare. Interacționăm verbal cu mare ușurință. Așa suntem și nu e rău deloc că suntem așa, să nu mă înțelegeți greșit. Dar ieșirea din starea de urgență nu înseamnă revenire imediată la normalitate. Revenirea la normalitate are nevoie de o perioadă, nu știu cât de lungă, de „convalescență”. Noi înșine avem nevoie de timp pentru că adaptarea – sau readaptarea, dacă doriți să îi spunem așa – are nevoie de timp.
 
Avem nevoie să facem lucrurile progresiv.
 
Mă întorc la exemplul cu ieșitul în parc. Chiar dacă va fi permis, acest lucru nu înseamnă să ne petrecem toată ziua în parcuri. Recomandarea mea este să vă stabiliți un program în care toate lucrurile care au fost interzise timp de două luni să le faceți progresiv. O plimbare pe zi sau o oră-două cu copilul sau cu animalul de companie în parc sunt suficiente la început. Aceeași formulă progresivă este valabilă în orice altă activitate vreți să faceți.
 
Vom fi ca niște sportivi care revin la antrenamente după o pauză lungă.
 
Niciun atlet nu revine după o pauză lungă la antrenamentele de dinainte. Nu poate nici fizic, nici psihic. Dacă într-o competiție acesta aleargă câțiva kilometri, iar la antrenamentele de dinainte de competiție alerga zeci de kilometri, după pauză va reveni treptat la forma sa sportivă. Va începe cu alergări ușoare pe distanțe mici. Își va obișnui mușchii și organele interne cu efortul progresiv. Așa vom fi și noi și așa va trebui să abordăm revenirea la normal. Puțin câte puțin.
 
Având grijă de noi, avem grijă și unii de ceilalți.
 
Și avem grijă și de sistemul de sănătate. Fiind atenți și responsabili, vom evita noi infectări, dar vom evita și încărcarea spitalelor, deci.. boala!. Virusul nu va dispărea cu una cu două, dar dacă vom fi prudenți, vom putea conviețui cu acest „inamic” fără să declanșăm o creștere a epidemiei care să ne întoarcă din drum. „Recidiva” pandemiei înseamnă din nou stare de urgență, izolare, presiune pe sistemul medical, pacienți, decese. O întoarcere la situația de urgență poate avea efecte catastrofale nu doar din punct de vedere al epidemiei dar și din cel economic.
 
Economia nu își mai poate permite o nouă cădere.
 
În cele două luni de stare de urgență, economia noastră a fost puternic afectată. Agricultura, la fel. În agricultură suntem și în situație de secetă. Trebuie să revenim cu toții la muncă, trebuie să fim serioși și conștienți de faptul că economia merge doar dacă suntem sănătoși. Și vom rămâne sănătoși doar dacă vom trata cu responsabilitate perioada de după ridicarea interdicțiilor.
 
Autoritățile vor ridica progresiv interdicțiile.
 
Dar pe măsură ce vom respira mai ușurați, va crește rolul fiecăruia dintre noi în reducerea la minimum la riscului de reizbucnire a epidemiei. Dacă vom înțelege acest lucru, dacă ne vom comporta civilizat, dacă vom evita excesele de orice fel, revenirea la normalitate va fi mai rapidă. Am dovedit, cu doar câteva excepții nefericite, că suntem un popor disciplinat și coerent. Sunt sigur că nu doar de frica amenzilor. Preluând responsabilitatea revenirii asupra noastră și funcționând așa cum se cuvine, vom arăta nu doar că am învățat o lecție dură. Vom dovedi că suntem un popor normal, capabil să fie unit în fața provocărilor. Oricare ar fi acestea!

 

Alexandru Vlad Ciurea
Alexandru Vlad Ciurea
Profesor Doctor Alexandru-Vlad Ciurea este un neurochirurg român. A înființat Departamentul de Cercetare în Neuroștiințe al Spitalului Clinic „Bagdasar-Arseni”, a condus și a fost implicat în aproape 20 proiecte de cercetare naționale și internaționale. Profesor universitar de neurochirurgie la Universitatea de Medicina și Farmacie „Carol Davila”, din București, conducător de doctorat. A realizat peste 23.000 de mii de operații pe creier, din care jumătate la copii. A fost președintele Societății de Neurochirurgie din România 8 ani (două mandate). Face parte din boardul revistei internaționale „World Neurosurgery”. A publicat 33 de cărți, cea mai importantă fiind „Tratatul de Neurochirurgie”. Din 2009 este cercetător Științific Gradul I.Între 1999 și 2011 și, ulterior, din 2014 până în prezent, este Președintele Comisiei Naționale de Neurochirurgie a Ministerului Sănătății, rol în care a fost responsabil cu realizarea Curiculei Naționale de Neurochirurgie și crearea specializării "Neurochirurgie Pediatrică". Este autor și contributor România Liberă din anul 2017.
Cele mai citite

Românii din Spania se încred în România: trimit bani, transferă expertiză și atitudine sănătoasă

Repatriot, platforma care conectează românii din afara granițelor cu țara, a condus misiunea economică România-Spania, desfășurată în perioada 21-27 martie în Barcelona și Insulele...

Imagini șocante cu soldații israelieni: se joacă cu lenjeria intimă a femeilor palestiniene

Imaginile prezentate public şochează, pe fondul ofensivei israeliene pe care IDF o poartă din Gaza de câteva luni, ca răspuns la atacurile din 7...

Orașul Harkov ar fi fost atacat de Rusia cu un nou tip de bombă cu sistem de ghidare

Este posibil ca Rusia să fi utilizat un nou tip de bombă cu sistem de ghidare în atacurile aeriene asupra oraşului Harkov, din nord-estul...
Ultima oră
Pe aceeași temă