Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Ce spune profesorul Klaus de politrucul Iohannis

Laurențiu Mușoiu Actualizat: 10.10.2019 - 11:35
Laurențiu Mușoiu

De trei zeci de ani spunem că nu am avut niciun ministru adevărat la Educație, dar nu credeam că o să ajungem în situația din prezent, în care să nu existe chiar nimeni la conducerea Învățământului.

Share

Mandatul ministrului Culturii, Daniel Breaz, de interimar la Educație a expirat. Nu putem spune că prezența lui Breaz la Ministerul Educației a ajutat cu ceva Învățământul, dar măcar ar fi putut avea posibilitatea de a semna actele care să trimită manualele școlare noi – măcar o parte dintre ele – la elevii de clasa a VII-a, după o nesfârșită perioadă de așteptare.

Culmea ipocriziei, cel care s-a opus, în primul rând, ca Educația să nu aibă ministru, în acest moment, este președintele Klaus Iohannis, care ne-a tot ținut discursuri despre importanța Învățământului, în campania sa timpurie pentru un nou mandat la Palatul Cotroceni. Tot Iohannis lansa cu surle și trâmbițe și un proiect numit „România educată“. Despre acest proiect, într-adevăr plin de bla bla-uri și de aberații, lipsit de soluții concrete, nu se mai aude nimic. Proiectul și-a atins, mai mult sau mai puțin scopul pentru care a fost scos din sertar: acela că președintele în exercițiu este interesat de acest domeniu declarat de atâtea ori prioritar pentru România (doar la nivel declarativ). Acum, avem ocazia să vedem cât de interesat este Klaus Iohannis de soarta Învățământului. Imaginea celui care se „ia la trântă“ puțin cu guvernarea PSD dă mai bine pentru o parte din electoratul lui Iohannis, cei care știu doar să critice sistemul de învățământ românesc. Vorbim despre un electorat pentru care se bat Klaus Iohannis și candidatul Alianței USR-PLUS la prezidențiale, Dan Barna. Este vorba despre persoane care consideră – după cum putem deduce și din discursul membrilor USR adresat acestor potențiali alegători – că învățământul particular este cel mai bun din România, fără să conștientizeze că statul finanțează și școlile private (finanțare per elev) și că este nevoie de un ministru ca sistemul să funcționeze.

Dar poate există doi președinți Klaus Iohannis, unul preocupat de soarta Învățământului, cel care cuvânta la Forumul Educației, de la Iași, cu câteva luni în urmă, și altul pentru care fotoliul călduț de la Cotroceni este mai important decât asigurarea condițiilor de studiu pentru elevi. „Vorbim despre educație. La noi – știți bancul acela: la educație, agricultură și meteo toată lumea se pricepe, doar că cei care conduc instituțional destinele o fac ca și cum ar fi la meteo“, spunea președintele Iohannis, la Forumul Educației. Într-adevăr, se pare că pentru Klaus Iohannis Educația chiar este un banc, unul foarte prost.

Și totuși, nu trebuie uitat faptul că acest orator feroce a fost inspector școlar și că mai este, la bază, și profesor. Oare cum ar fi reacționat profesorul Klaus Iohannis dacă era pus în situația ca elevii săi să nu aibă manuale, din cauza refuzului președintelui Klaus Iohannis de a numi un ministru la Educație. Probabil că nu ar fi fost prea ocupat, oricum, atunci când îți petreci mare parte din cariera didactică prin birourile inspectoratului sau prin deplasări, nu prea mai ai idee ce se întâmplă în sala de clasă. Dar, în schimb, devii un foarte bun teoretician, pentru că ai foarte mult timp la dispoziție să meditezi. Și aici nu mă refer la meditațiile care l-au ajutat atât de mult în viață pe Klaus Iohannis.

În rest, când este invitat să discute despre Educație, președintele procedează la fel ca la dezbaterea de la Iași, trece la atacuri politice. Totuși, a mai scăpat o frază și despre profesori. „Dascălilor li se cere mult, și pe bună dreptate. Însă, pentru a-și îndeplini rolul și vocația, ei au nevoie de un parcurs de carieră flexibil, motivant și atrăgător, bazat pe o selecție și evaluări riguroase, dar și pe sprijin efectiv. Degeaba creștem salariile dacă nu reevaluăm ce ar trebui să facă un profesor şi ce face efectiv în așa fel încât să reducem odată mormanul de hârtii care ascund realitatea și să creștem valoarea adăugată la clasă. Aceste probleme există de ani și ani. Se tot discută, se tot fac planuri, dar până în clipa de față nu s-au găsit modalități eficiente. Când vorbesc cu dascăli dedicați și îmi spun că parcă e din ce în ce mai rău. Decât să se pregătească pentru clasă, decât să pregătească materiale interesante, pregătesc noi, și noi, și noi hârtii, statistici, teancuri, și teancuri, veșnice ședințe la care se adună hârtii, în loc să se creeze noi metode și idei bune pentru școală“, mai spunea Iohannis. Dar se pare că nu li se cere chiar atât de mult dascălilor, în percepția președintelui și de aceea le cere să lucreze și fără manuale și alte materiale didactice. În esență, contează devotamentul. Dacă președintele a constatat că sunt probleme în sistem, la care nu se găsesc soluții, de ce să nu mai adăugăm câteva. Oricum, de la un anumit număr, cine mai simte o problemă sau două în plus. În mod sigur experiența lui Klaus Iohannis, de până la momentul Cotroceni, i-a demonstrat actualului șef al statului că învățământul românesc funcționează de la sine, în lipsa unuia sau a mai multor inspectori școlari sau chiar și a unui ministru.

Probabil că noua propunere a premierului Viorica Dăncilă, ministrul Cercetării, Nicolae Hurduc,  interimar la Educaţie, nu l-a convins pe Klaus Iohannis. Dar, în același timp, după ce ai semnat pentru Daniel Breaz și Ecaterina Andronescu, nu poate să te mai descurajeze nicio altă propunere.

Citește totul despre:

#lazi

Comentarii

loading...