Jurnalistul Horațiu Pepine scrie, într-un comentariu pentru Deustche Welle, că după un deceniu de la summit-ul de la București, NATO a renunțat la doctrina războiului preventiv și a exportului de democrație, transformându-se într-o alianță cu scopuri definite de la o zi la alta.
Poate cel mai relevant aspect pentru situația actuală a relațiilor dintre NATO și Rusia este cel al aderării Ucrainei și Georgiei la Alianța transatlantică. Aproape că se uitase faptul că summit-ul NATO de la București din 2008 avea pe agenda sa aderarea celor două țări, prin acordarea unui statut de tranziție.
Un parlamentar estonian, aflat luni în sala de plen a Adunării Parlamentare a NATO care se desfășoară la București, a reamintit tuturor acel episod, cerând secretarului general, Jens Stoltenberg, să-și expună poziția cu privire la reluarea procesului de admitere a celor două țări.
A trecut mai puțin de un deceniu de atunci, dar pare că a trecut mai mult. Președintele Traian Băsescu, aflat în cursul primului său mandat, susținea febril propunerea președintelui George W. Bush ca cele două foste republici sovietice să fie acceptate în alianța occidentală, lumea părând că pășește în linie dreaptă către ”sfârșitul istoriei” sau, cu alte cuvinte, către instalarea statornică peste tot în lume a democrației liberale.
