Fumul de țigară conține substanțe radioactive

Fumatul face în continuare ravagii și rămâne una dintre cele mai grave probleme de sănătate publică globală ce a afectat vreodată omenirea.

Share

Elena Marinescu 0 comentarii

09.01.2018 - 19:00

 

Specialiştii avertizează că acest viciu compromite ADN-ul şi afectează adulți și copii deopotrivă, distrugând iremediabil plămânii persoanelor expuse fumului de ţigări. 

Conform Organizației Mondiale a Sănătății, peste un miliard de persoane fumează, iar jumătate din cei care o fac vor muri din cauza acestui obicei. Medicul pneumolog Laura Cardoş atrage atenţia că din ce în ce mai mulţi tineri devin sclavii acestui viciu: “Pacienții mei fumează propriu-zis de la vârsta de 18-20 ani, dar încep să cocheteze cu țigara de la 14-16 ani. Recordman-ul meu, în sens negativ evident, este un pacient care fumează de la 6 ani. Am, de asemenea, un pacient ce fumează de la 8 ani și care are funcția pulmonară redusă cu 80% față de normal, la vârsta actuală de 40 ani. Vârsta de începere a fumatului depinde și de condițiile socio-economice: cu cât ele sunt mai precare, cu atât vârsta este mai timpurie”, descrie tabloul sumbru al acestui obicei medicul.

Efecte dezastruoase peste ani

Inițial, fumul de țigară irită și inflamează căile aeriene. În timp, scade imunitatea și crește riscul infecțiilor, bolilor dermatologice și pe cel al celor cardiovasculare. Apoi, treptat, în ani, apar distrugerile iremediabile de la nivelul plămânilor. Nicotina, monoxidul de carbon și gudronul sunt doar câteva dintre substanțele chimice care compromit structurile celulare ale plămânilor. “90% din cancerele pulmonare sunt cauzate de fumat, adică apar la fumători. Substanțele toxice din fumul de țigară produc treptat modificări ale ADN-ului celular, având efecte mutagene, care determină apariția cancerului pulmonar. Riscul îmbolnăvirilor este direct proporțional cu numărul de țigări fumate pe zi, dar și cu numărul anilor de fumat. Astfel, riscul de cancer pulmonar este de 20 de ori mai mare la cei care fumează 20 țigări pe zi comparativ cu cei care fumează o țigară pe zi. În fumul de țigară exis-tă substanțe radioactive (de exemplu, plutoniu), care determină transformarea celulelor normale în celule canceroase. Fumul de țigară conține peste 4.000 de compuși chimici, dintre care 50 de compuși sunt dovediți a fi cancerigeni. Totodată, ris-curile sunt mai mari în cazul consumării țigărilor fără filtru decât al celor cu filtru”, explică medicul Laura -Cordoş.

Un viciu care seceră milioane de vieţi în fiecare an

Anual, fumatul ucide în lume peste 7 milioane de persoane, iar dintre acestea aproape 900 de mii sunt fumători pasivi. “În momentul inhalării din țigară, doar 15% din fumul aspirat rămâne în plămânii fumătorului activ, iar restul de 85% este eliminat la exterior și este inhalat de nefumători, în mod egal cu cei care fumează. Aceasta presupune anumite riscuri, cum ar fi: risc crescut de accident cardio-vascular, cu peste 25% mai mare la fumătorii pasivi decât la cei neexpuși fumului de țigară și risc de apariție a cancerului pulmonar, cu 30% mai mare în cazul fumătorilor pasivi față de nefumători”, avertizează specialistul. Dacă o persoană renunță la fumat, mușchiul inimii și vasele de sânge își revin la un an după încetarea consumului de tutun. Plămânii nu-și mai revin niciodată, deși riscul de cancer pulmonar se reduce treptat, în 15 ani. Însă acesta rămâne mult mai mare decât la persoanele care nu au fumat niciodată.

Cancerul de plămâni, cel mai agresiv

“Cancerul pulmonar a devenit una din principalele cauze mondiale de deces. Cancerul pulmonar este o tumoră de extremă gravi-tate, în care simptomele apar tardiv, evoluând a-simptoma-tic, adica „mut”, în majoritatea cazurilor. Mai puțin de o treime din cazuri sunt, la momentul diagnosticului, într-o etapă terapeutica utilă, în general, supraviețuirea fiind de 6-18 luni și doar aproximativ 20% din pacienți trăiesc mai mult de 1 an. În momentul diagnosticului, 55% din pacienți au metastaze, circa 30% au boala extinsă loco-regional și doar 15% au stadiu de boală localizat/limitat”, descrie medicul Laura Cardoș una dintre cele mai grave boli oncologice. 

Riscuri

Specialiştii atrag atenţia că, deși există și fumători care nu fac cancer, ei se pot considera norocoși pentru că au teren genetic care-i ferește de boală. Însă nu același lucru se poate spune despre copiii expuși la fumul de țigară: aceștia se îmbolnăvesc mai des de bronșită, astm bronșic, pneumonie, otită medie, afecțiuni dermatologice și au întârzieri în dezvoltarea creierului.

O ţigară conţine în jur de 4.000 de substanţe chimice, dintre care peste 60 sunt considerate cancerigene. Pe lângă gudron şi nicotină, în compoziţia unei ţigări se regăseşte şi poloniu 210, o substanţă radioactivă letală prezentă în frunza de tutun.

 

Comentarii

Loading...
loading...