Curs valutar: €4.6321 $3.9175 £5.2408

România a pierdut un castel de patrimoniu pentru doar 400.000 de euro

Prin diferitele sale instituții, centrale și locale, România nu și-a exercitat dreptul de preemțiune pentru Palatul Știrbei de la Dărmănești, pentru că nu s-au găsit 400.000 de euro, cât au cerut moștenitorii. Mai mult, neexercitarea acestui drept s-a făcut fără a exista o evalua

Share

Recomandări

Ionuț Avram 0 comentarii

Actualizat: 03.12.2017 - 21:51

 Palatul Știrbei, aflat în vecinătatea orașului Dărmănești, a fost construit la sfârșitul secolului XIX de către George Știrbei, după planurile arhitectului Nicolae Ghica Budești, cel care a realizat și Muzeul Țăranului Român din București. Înconjurat de un domeniu forestier de 3,236 ha, palatul a avut mai multe destinații de-a lungul istoriei: reședință a familiei până la cel de-al Doilea Război Mondial, locul de refacere pentru aviatorii români în timpul celei de-a doua conflagrații mondiale, iar după preluarea puterii de către comuniști a fost naționalizat, devenind sanatoriu TBC și, apoi, tabără școlară.

În anul 2005, în urma unei sentințe judecătorești, palatul și terenul din jur au intrat în posesia moștenitorilor de drept, Georges Șerban Cantacuzino, Mihai Basarab Brâncovan și Constantin Emanoil Basarab Brâncovan. În anul 2013, moștenitorii au făcut un antecontract de vânzare-cumpărare cu omul de afaceri Itshak Nahmany. Conform legii, în caz de vânzare definitivă, fiind vorba despre un imobil de patrimoniu și un domeniu forestier, moștenitorii s-au adresat statului pentru exercitarea dreptului de preemțiune.

Statul cel impotent

Prin diferitele sale instituții, statul român nu și-a exercitat acest drept, deși suma cerută de moștenitori era una mai degrabă mică pentru un buget public, fie el de minister sau de consiliu județean: 400.000 de euro. Primul apelat a fost Ministerul Culturii. Într-un răspuns oficial, ministerul recunoaște că nu și-a exercitat acest drept, fără însă a explica și de ce. Ba mai mult, n-a făcut nicio evaluare a acestui castel, deși era înscris pe Lista Patrimoniului Național la monumente istorice, din anul 1992, având codul 04B0075, listă reactualizată în anul 2015, castelul purtând codul BC-II-m-A-00822. „Ministerul nu și-a exercitat dreptul de preemțiune asupra acestei clădiri de patrimoniu cultural, iar Direcția Județeană pentru Cultură Bacău nu a realizat și nu a solicitat o evaluare financiară a Palatului Știrbei“, se arată în răspuns.

Consiliul Județean a dat vina pe situația economică

În luna martie a anului 2014, Consiliul Județean Bacău, condus la acea vreme de actualul senator PSD Dragoș Benea, nu și-a exercitat dreptul de preemțiune printr-un vot unanim în cadrul unei ședințe de CJ. Consilierii județeni, fie ei din opoziție sau de la putere, nu au avut nici măcar o observație pe acest subiect. Actualul președinte al CJ Bacău, pesedistul Sorin Brașoveanu, fost subaltern al lui Dragoș Benea, susține că de vină a fost situația economică. „În ceea ce privește motivul pentru neexercitarea dreptului de preemțiune, facem precizarea că inițiatorul proiectului de hotărâre a propus acest lucru având în vedere situația economică cu care se confrunta la acel moment județul Bacău, care nu putea susține o astfel de achiziție“, explică Brașoveanu.

Motivul este cel puțin curios, dat fiind că, în 2014, pesediștii explicau națiunii despre creșterea economică și guvernarea eficientă făcută de Victor Ponta & co., pentru ca apoi, în toamna aceluiași an, să ceară voturile românilor pentru același Ponta, la șefia statului. În ciuda acestei explicații, același consiliu județean a găsit bani, peste două milioane de lei, pentru renovarea unui imobil din Bacău, care va fi oferit gratuit spre administrare structurii locale a DNA Bacău.

Demersul a fost demarat în perioada șefiei lui Benea și inițiat efectiv la începutul mandatului lui Brașoveanu. La întrebarea cum de s-au găsit bani pentru renovarea imobilului pentru DNA, dar nu s-au găsit bani pentru achiziționarea unei clădiri de patrimoniu, actualul șef al CJ Bacău răspunde că este vorba despre mandate diferite. „Subliniem faptul că, după cum se poate observa din hotărârile consiliului județean, decizia privind neexercitarea dreptului de preemțiune a fost supusă atenției autorității județene în 2014, pe când cea de dare în administrare către DNA a fost în 2016, deci în ani diferiți. Mai mult decât atât, este vorba de două imobile diferite, de legislație incidentă diferită și de considerente bugetare diferite. Pe cale de consecință, nu este posibilă o discuție comparativă pe subiectul propus de dumneavoastră“, scrie Brașoveanu într-un răspuns oficial. Așadar, CJ Bacău a refuzat achiziționarea castelului pe motive economice, însă în spatele deciziei nu se află o expertiză financiară a imobilului și a domeniului, ci doar inițiativa fostului șef de județ. De menționat este faptul că CJ-ul a fost percheziționat de DNA, structura centrală, chiar în anul 2014, pe perioada șefiei lui Benea.  

Aviz pentru boutique-hotel

Ministerul Culturii nu și-a exercitat dreptul de preemțiune, nu a făcut o evaluare financiară a palatului, însă a dat undă verde pentru amenajarea unui boutique-hotel. „Dl Itshak Nahmany, noul proprietar al Palatului Știrbei, a depus la DJC Bacău documentația nr. 841 din 21.08.2014 și a primit avizul Ministerului Culturii nr. 25/M/2014 referitor la consolidarea-restaurarea Palatului Știrbei pentru funcțiunea boutique-hotel“, precizează directorul executiv din minister, dr. Simona Drob. În cei trei ani care s-au scurs de la primirea avizului, noul proprietar a împrejmuit domeniul cu un gard solid de ciment, a adus pază, a pus camere de supraveghere și afișe cu inscripția „proprietate privată“.

Direcția Silvică nu știe cât valorează domeniul forestier

Nici Direcția Silvică Bacău nu a fost interesată de a face o evaluare a domeniului forestier din jurul castelului. Instituția se prevalează de Legea 46 din 2008, cea a fondului forestier, și spune că nu au fost îndeplinite condițiile prevăzute la art. 45, alin. 5 și 8. În lege se precizează că achiziționarea se face prin hotărâre de guvern, la propunerea autorității publice centrale care răspunde de silvicultură, iar evaluarea se face doar dacă există o astfel de propunere. Or, în cazul Castelului Știrbei din Dărmănești n-a existat așa ceva. „Direcția Silvică a fost înștiințată pe data de 4 februarie 2014 de către Societatea Notarială Profesională Mone Gabriela Olga, Andrei Aurel Jean și Asociații privind intenția de vânzare a 3,236 ha de teren forestier, aflat în incinta Parcului Știrbei din Dărmănești. Comisia de evaluare a terenurilor, constituită la nivelul Direcției Silvice Bacău, în conformitate cu decizia ITRSV Suceava nr. 227 din 23.10.2013, a stabilit că terenul respectiv nu poate fi achiziționat în numele statului român, nefiind îndeplinite toate condițiile din Legea 46 din 2008, art. 45, alin. 5 și 8, terenul limitrof având alt regim juridic. În consecință, nu a fost necesară o evaluare a acestui teren“, se arată într-un document remis de Direcția Silvică Bacău. În comparație, sediul Direcției Silvice Bacău, aflat în Parcul Dendrologic de la Hemeiuș, a costat aproape un milion de euro și a fost finalizat în 2013.

Citește totul despre:

Comentarii

Loading...
loading...