Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Comisia Europeană a inițiat procedura de infringement împotriva României pe capitolul transporturi

Comisia Europeană a iniţiat procedura de infringement împotriva României din cauza netranspunerii în legislaţia naţională a celor două directive aferente Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar, respectiv Directiva de siguranţă şi Directiva de interoperabilitate.

Share

Rl online 0 comentarii

02.10.2019 - 09:18

Comisia Europeană a iniţiat procedura de infringement împotriva României din cauza netranspunerii în legislaţia naţională a celor două directive aferente Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar, respectiv Directiva de siguranţă şi Directiva de interoperabilitate.

Potrivit unei informări a Ministerului Transporturilor (MT), transmisă la solicitarea AGERPRES, autorităţile române au primit din partea Executivului comunitar o scrisoare de somare în acest sens, care reprezintă prima etapă a procedurii de încălcare a dreptului comunitar.

"În data de 23.07.2019, Comisia Europeană, prin Secretariatul General, a comunicat autorităţilor române Scrisoarea de Somare în Cauza 2019/0239 - având ca obiect necomunicarea măsurilor de transpunere în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa feroviară şi în Cauza 2019/0238 - având ca obiect necomunicarea măsurilor de transpunere în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană. Ministerul Transporturilor a solicitat Comisiei Europene, prin Ministerul Afacerilor Externe, prelungirea termenului de răspuns (până la data de 23.11.2019) la Scrisoarea de Somare menţionată mai sus, astfel încât, până la primirea unui răspuns din partea CE (referitor la solicitarea de prelungire a termenului de răspuns), Ministerul Transporturilor va depune toate diligenţele, conform domeniului său de activitate, pentru a aduce la îndeplinire transpunerea Directivei (UE) 2016/797 a Parlamentului European şi a Consiliului privind interoperabilitatea sistemului feroviar în Uniunea Europeană şi a Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului privind siguranţa feroviară, în vederea soluţionării cât mai urgente a acestor cauze", spun reprezentanţii Ministerului Transportului, într-un răspuns transmis la solicitarea AGERPRES.

România, în calitate de stat membru al Uniunii Europene, trebuia să asigure transpunerea în legislaţia naţională a Directivei (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranţa feroviară (reformare), în cadrul Pachetului 4 Feroviar - Pilonul Tehnic, şi să comunice Comisiei Europene textele respectivelor prevederi naţionale până la data de 16 iunie 2019, conform prevederilor art. 33 alin. (1) din directivă, inclusiv a actelor subsecvente (în special ordine ale ministrului transporturilor), se arată în expunerea de motive care însoţeşte proiectul de Lege privind siguranţa feroviar. În caz contrar, Comisia Europeană poate declanşa procedurile de infringement.

Potrivit specialiştilor în domeniu, aproximativ două treimi din statele membre UE au ales să amâne cu un an trecerea la Pachetul 4 Feroviar, acest lucru fiind permis de legislaţia europeană. Până la finalul anului 2018, România putea şi ea solicita motivat amânarea.

În răspunsul transmis AGERPRES, Ministerul Transporturilor dă asigurări că autorităţile de resort depun toate diligenţele necesare ca directivele să fie transpuse cât mai urgent în legislaţia naţională şi precizează că a solicitat prelungirea termenului de transpunere a prevederilor Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar până la 23 noiembrie 2019.

Reprezentanţii MT precizează că această întârziere în transpunere a fost cauzată de mai mulţi factori, cum ar fi faptul că aceste directive acoperă un spectru larg de activităţi din domeniul feroviar aflate în atribuţia mai multor instituţii naţionale (CFR SA, Autoritatea Feroviară Română - AFER) şi ca urmare a modificărilor survenite la nivelul componenţei Guvernului şi a Ministerului Transporturilor procedurile de avizare a proiectelor care transpun directivele au fost reluate.

Astfel, susţin reprezentaţii MT, la nivelul instituţiei au fost depuse toate diligenţele în vederea transpunerii în termen a celor două directive din Pilonul Tehnic al Pachetului 4 Feroviar. Procesul de transpunere a fost unul elaborios, care a implicat mai mulţi actori de pe piaţa feroviară din România, astfel încât, în prezent, proiectele de acte normative care transpun cele două directive ale Pachetului 4 Feroviar - Pilonul Tehnic au fost elaborate şi promovate, aflându-se în prezent pe circuitul de avizare interinstituţională.

"La nivelul Ministerului Transporturilor s-a decis ca proiectul de act normativ care transpune Directiva (UE) 2016/798 a Parlamentului European şi a Consiliului din 11 mai 2016 privind siguranţa feroviară să fie elaborată la nivel de ordonanţă a guvernului deoarece prevederile din proiectul de act normativ nu fac parte din domeniul legilor constituţionale, nu afectează regimul instituţiilor fundamentale ale statului, drepturile, libertăţile şi îndatoririle prevăzute de Constituţie, drepturile electorale şi nu vizează măsuri de trecere silită a unor bunuri în proprietate publică, conform art. 115, alin. (6) din Constituţia României, republicată. De asemenea, s-a decis promovarea transpunerii Directivei sub forma unei ordonanţe, deoarece termenul de avizare este mult redus faţă de un proiect de Lege, autorităţile române depunând toate eforturile de a nu încălca obligaţiile ce decurg din Tratatul de Funcţionare a Uniunii Europene (TFUE)", spune sursa citată, întrebată de ce s-a ales ca directiva de siguranţă să fie transpusă în România printr-o ordonanţă şi nu printr-o lege, având în vedere faptul că ordonanţa are un alt regim ca act normativ, fiind inferioară legii organice, în timp ce vechea directivă de siguranţă (Directiva 2004/49) a fost transpusă în anul 2006 cu ajutorul unei legi, respectiv Legea nr. 55/2006.

În contextul în care prevederile celor două directive ale Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar nu au fost transpuse încă în legislaţia naţională, MT precizează că eventualele solicitări ale operatorilor economici pentru obţinerea certificatului unic de siguranţă, de autorizare sau introducere pe piaţă a vehiculelor feroviare în baza celor două directive din Pachetul IV Feroviar - Pilonul Tehnic vor fi tratate în baza cadrului legislativ actual - în vigoare la această dată (Legea nr. 55/2006, HG nr. 877/2010, OMT nr. 535/2007 - cu modificările şi completările ulterioare, OMT nr. 648/2015 etc.), cu menţionarea faptului că majoritatea documentelor specifice eliberate de AFER până la această dată sunt încă în termen de valabilitate (dacă vor fi solicitări în acest sens până la transpunerea celor două directive). Însă, din informaţiile transmise de Autoritatea Feroviară Română (AFER), până la această dată nu au fost solicitări ale operatorilor economici pentru obţinerea acestui certificat unic.

În anul 2017, a fost aprobat un ordin de ministru al transporturilor, respectiv OMT nr. 1251/2017, nepublicat în Monitorul Oficial, prin care a fost desemnat un grup de lucru în vederea elaborării celor două proiecte de acte normative de transpunere a directivelor de interoperabilitate şi de siguranţă. Întrebaţi dacă recenta întârziere a aprobării respectivelor acte normative ar putea avea ca şi cauze posibile deficienţe în activitatea acelui grup de lucru, reprezentanţii ministerului au răspuns: "În scopul transpunerii integrale a Directivelor din Pachetul 4 Feroviar - Pilonul Tehnic, Ministerul Transporturilor a întreprins demersurile necesare în vederea elaborării actelor normative de transpunere în a doua jumătate a anului 2017 sub forma unui proiect de lege (Directiva privind siguranţa feroviară) şi a unei hotărâri de Guvern (Directiva privind interoperabilitatea sistemului feroviar)".

Astfel, în perioada septembrie 2018 - ianuarie 2019, proiectele de acte normative au fost avizate, după cum urmează: proiectul de lege - Ministerul Muncii şi Justiţiei Sociale - aviz favorabil; Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Justiţiei au comunicat Ministerului Transporturilor propunerile şi observaţiile pe marginea proiectului de act normativ, pe care MT le-a analizat şi le-a acceptat pe cele pe care le-a considerat oportune,iar în ceea ce priveşte proiectul de HG - Ministerul Finanţelor Publice şi-a declinat calitatea de avizator; Ministerul Economiei nu a avizat proiectul de act normativ; Ministerul Afacerilor Externe şi Ministerul Justiţiei au comunicat Ministerului Transporturilor propunerile şi observaţiile pe marginea proiectului de act normativ, pe care de asemenea MT le-a analizat şi le-a acceptat pe cele pe care le-a considerat oportune.

"În cursul lunii ianuarie 2019, ca urmare a modificărilor survenite la nivelul componenţei Guvernului şi a Ministerului Transporturilor, procedurile de avizare a proiectelor care transpun cele două directive, au fost reluate, acestea fiind, la ora actuală, pe circuitul de avizare interinstituţională. Ministerul Transporturilor a depus şi depune toate diligenţele necesare în vederea transpunerii directivelor în legislaţia naţională, fiind o prioritate în activitatea ministerului, fiind tratate cu maximă responsabilitate; drept urmare, proiectul de lege care transpune directiva privind siguranţa feroviară fiind transformat în proiect de OG, care a fost inclus şi în Legea nr. 128/2019 privind abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe, punctul IX - Transporturi, subpunctul 4 - reglementări privind siguranţa feroviară", se arată în răspuns.

Cu toate acestea, Ministerul Transporturilor nu consideră că situaţia generată de întârzierea transpunerii în România a celor două directive ar putea fi identificată la nivel european ca o barieră legislativă în calea interoperabilităţii feroviare pentru operatorii de transport din afara ţării.

"Având în vedere faptul că până la această dată, din informaţiile oferite de AFER, aceasta nu a avut solicitări privind emiterea de documente specifice conform Pachetului IV Feroviar - Pilonul Tehnic, întârzierea transpunerii celor două directive nu poate fi identificată la nivel european ca o barieră în calea interoperabilităţii feroviare pentru operatorii de transport feroviar din celelalte state membre ale Uniunii Europene", precizează MT.

Într-o analiză publicată anul trecut de Agerpes, experţi în domeniul siguranţei feroviare apreciau că sistemul de transport feroviar din România se află în faţa unor provocări fără precedent, în contextul aplicării de la mijlocul lunii iunie 2019 a celui de-al Patrulea Pachet Feroviar, pe care, dacă nu va fi capabil să le gestioneze eficient în următorii ani, există riscul unei posibile pierderi masive a luptei concurenţiale la nivel european, întrucât va fi aproape imposibil să concureze în noile condiţii cu jucători actuali sau viitori noi pe piaţă, foarte puternici din punct de vedere economic.

Sorin Cătălin Hanci, expert în siguranţa feroviară la Unitatea de Siguranţă din cadrul Agenţiei Uniunii Europene pentru Căile Ferate, preciza atunci că prevederile Pachetului IV Feroviar, în special cele ale Pilonului Tehnic, vor afecta semnificativ activitatea tuturor operatorilor de transport din România, atât de stat, cât şi privaţi, dar şi pe cea administratorului de infrastructură feroviară. Principalul scop al Pachetului respectiv este crearea unui spaţiu feroviar unic european, ceea ce presupune o reformă a sectorului feroviar din Uniunea Europeană prin încurajarea concurenţei şi a inovării în zona pieţelor interne ale transportului feroviar de călători. Rezultatul final al acestui demers îl reprezintă atingerea unor niveluri mai mari de siguranţă pentru transportul feroviar în scopul creşterii nivelului de competitivitate modală, explica Sorin Cătălin Hanci.

România, prin AFER, şi Franţa şi Grecia, prin autorităţile naţionale de siguranţă, au semnat pe 11 iunie 2019, la Bucureşti, acorduri de cooperare cu Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA), conform Directivei privind siguranţa feroviară şi a Regulamentului cu privire la ERA, două dintre iniţiativele legislative din cadrul Pilonului tehnic al Pachetului 4 Feroviar.

Agenţia Uniunii Europene pentru Căile Ferate (ERA sau EUAR) este o instituţie europeană aflată în subordinea Comisiei Europene, al cărei principal scop este acela de a promova crearea unui spaţiu feroviar european fără frontiere şi de a contribui la revitalizarea sectorului feroviar din Europa, prin consolidarea avantajelor esenţiale în ceea ce priveşte siguranţa pe care o prezintă acest sistem de transport. ERA are atribuţii şi responsabilităţi în principal în domeniul siguranţei feroviare, al interoperabilităţii, precum şi al punerii în aplicare a legislaţiei Uniunii Europene care vizează îmbunătăţirea poziţiei competitive a sectorului feroviar.

Rolul acestei instituţii se va consolida semnificativ prin noile atribuţii conferite prin prevederile Pilonului Tehnic al Pachetului 4 Feroviar. AGERPRES/(AS - autor: Oana Tilică, editor: Mariana Nica, editor online: Irina Giurgiu)
Conținutul website-ului www.agerpres.ro este destinat ex

Comentarii

loading...