Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Cine sunt detectivii și ce acțiuni pot desfășura în România

Crimele de la Caracal au pus din nou în evidență slăbiciunile instituțiilor din domeniul aplicării legii. O posibilă alternativă pentru cetățenii care nu mai au încredere în angajații statului român o reprezintă firmele de detectivi particulari.

Share

Mihai Diac 0 comentarii

Actualizat: 26.08.2019 - 09:43

Legea 329/2003 privind exercitarea profesiei de detectiv particular stabilește că aceștia pot desfășura, „la cererea persoanelor fizice sau juridice“, mai multe tipuri de „activități specifice de investigare“ –despre conduita și moralitatea publică a unei persoane, despre solvabilitatea unei persoane sau a unei firme, despre persoane dispărute de la domiciliu, precum și pentru evitarea scurgerilor de informații.

Alte detalii oferă chiar detectivii, ei explicând că pot presta, de exemplu, și monitorizări privind anturajul tinerilor sau „referitoare la fidelitatea partenerului“.

Detectivii trebuie să fie atestați și pot lucra în cadrul unei societăți sau al unui cabinet de detectivi, care trebuie, la rândul lor, să dețină o licență eliberată de Poliție.

Multe companii și cabinete de detectivi au aderat la Patronatul Detectivilor Particulari din România (PDPR). Patronatul face parte din Asociația Mondială a Detectivilor (World Association of Detectives – WAD), care are membri în 90 de țări. În următoarele zile, în perioada 27-31 august, se va desfășura în Suedia cea de-a 94-a conferință a WAD, iar în cadrul acesteia, un detectiv român, Dan Rusu, vicepreședinte al PDPR, va fi propus să devină președinte al WAD.


 
Caré de ași: Ardelean, Predoiu, Tobă, Dumbravă
 
Alături de Dan Rusu, din conducerea PDPR mai fac parte Constandin Sîrbu (președinte) și Nicolae Ispas (secretar general), iar președinte de onoare al Patronatului este Virgil Ardelean, foarte cunoscut din perioada în care a condus Direcția Generală de Informații și Protecție Internă a Ministerului de Interne (UM 0962). După ce a trecut în rezervă, generalul (r) Virgil Ardelean a intrat în afaceri, presa relatând că ar deține o firmă de pază, o companie de investigații și o agenție imobiliară.

„Pare a fi o modă în rândul generalilor serviciilor secrete ieșiți la pensie ca, după o activitate în sistem mai mult sau mai puțin controversată, să se lanseze în afaceri. Fostul șef al SIE, Silviu Predoiu, fostul șef al Poliției, Petre Tobă, fosta mână dreaptă a lui Florian Coldea, generalul Dumitru Dumbravă, dar și alți ofițeri SRI trecuți în rezervă și-au deschis firme care se ocupă cu activități de consultanță pentru afaceri și management“, relata, în ianuarie 2019, publicația "Jurnalul Național".


 
Câți detectivi particulari avem în România
 
Sute de foşti poliţişti au ieşit la pensie şi au devenit detectivi particulari. Schema este foarte simplă: a ieşi la pensie, ca poliţist, este o afacere foarte bănoasă, pentru că ai pensie specială. Avantajul este dublu: te mai şi lansezi în afaceri, făcându-te detectiv particular. Este o meserie tot mai căutată, mai ales că veniturile nu sunt deloc mici. Pentru o simplă verificare, tariful ajunge undeva la 500 de euro.

Inexistenţa unei evidenţe actuale a detectivilor particulari autorizaţi în România este un fapt care încurajează escrocii, care îşi oferă serviciile şi o fac în primul rând cu cetăţenii străini, care au tendinţa să ia uşor lucrurile şi să nu se documenteze înainte. Dacă ar exista un registru online al detectivilor particulari, adică o bază de date din care să extragi ce informaţii te interesează, inclusiv acţionarii firmelor și numerele lor de telefon, cazurile de escrocherii ar fi mai rare.

În anul 2016 erau licenţiate 652 de societăţi specializate şi cabinete individuale de detectivi. O evidenţă actualizată a detectivilor particulari ar fi necesară, întrucât unele surse afirmă că numărul lor s-ar fi dublat în ultimii trei ani. Jumătate dintre detectivii noi au primit atestatul în anul 2017, când mii de poliţişti au ieşit la pensie, avantajaţi de fosta lege a pensiilor speciale.

Este relativ simplu să devii detectiv. Oricine are studii medii şi nu a fost condamnat pentru infracţiuni grave poate da examen la Inspectoratele de Poliţie Judeţene. Trebuie să răspunzi corect la 20 de întrebări din Codul Penal, Constituţia României şi din Convenţia pentru Apărarea Drepturilor Omului. În România, detectivii nu au acces la nicio bază oficială de date şi nu pot înregistra audio o persoană fără să o anunţe în prealabil. În schimb, pot fotografia şi filma în spaţiul public fără restricţii.

Comentarii

loading...