Relaţiile NATO-Rusia au atins cel mai scăzut nivel de după Războiul Rece în urma anexării peninsulei Crimeea de către Rusia la începutul lui 2014 şi a sprijinului acordat de Moscova separatiştilor proruşi în estul Ucrainei.
După doi ani de îngheţare a legăturilor, NATO şi Rusia au reluat în 2016 discuţiile la nivel de ambasadori şi au avut în 2017 primele discuţii la nivel militar înalt.
‘Mă aştept că vor exista mai multe întâlniri şi, de asemenea, o mai intensă folosire a acestor linii militare directe de comunicare’, a afirmat Stoltenberg, într-un interviu acordat agenţiei dpa.
‘Aşadar, facem paşi înainte atât în ce priveşte dialogul politic, cât şi liniile militare de comunicare, şi întreaga Alianţă susţine acest lucru’, a subliniat el.
Secretarul de stat al SUA, Rex Tillerson, a declarat în această lună că un dialog intensificat nu este echivalent cu o normalizare a relaţiilor, respingând solicitările Germaniei ca NATO să-şi intensifice discuţiile cu Moscova.
‘Susţinem dialogul atunci când există un scop’, a afirmat Tillerson la o reuniune cu omologii săi din statele NATO, subliniind că nu poate exista o ‘revenire la un calendar de întâlniri regulate’ până când Rusia nu va răspunde îngrijorărilor Occidentului cu privire la Ucraina şi războiul hibrid, printre altele.
În interviu acordat dpa, Stoltenberg a subliniat importanţa menţinerii unor canale de comunicare deschise cu Moscova. ‘Trebuie să răspundem faptului că asistăm la o Rusie mai activă spre est. În acelaşi timp, mesajul NATO este acela că nu dorim un nou Război Rece. Nu dorim o nouă cursă a înarmării şi dorim un dialog politic cu Rusia’, a insistat el.
Recunoscând că ‘acest dialog nu este uşor’, Stoltenberg a concluzionat: ‘Rusia este vecinul nostru şi Rusia va rămâne aici’.
