Vineri, Netanyahu a fost interogat timp de cinci ore de poliţie în legătură cu un dosar care, potrivit unor comentatori, ar putea duce la demisia sa. Luna trecută, poliţia israeliană a recomandat inculparea premierului pentru corupţie, fraude şi abuz de încredere în alte două anchete. În paralel, guvernul său se află în pragul unei crize care ar putea duce la convocarea de alegeri anticipate.
La Washington, Netanyahu va fi primit la Casa Albă de un preşedinte american care, de la învestirea sa în funcţie, a adoptat o politică de sprijin asiduu pentru Israel şi guvernul său. Cei doi lideri se apreciază reciproc şi folosesc aceleaşi argumente populiste. Benjamin Netanyahu, imitându-l pe Donald Trump, nu ratează nicio ocazie de a denunţa “ştirile false” – “fake news” – apropo de suspiciunile de corupţie care planează asupra sa.
“Împărtăşesc aceeaşi ideologie, populistă şi conservatoare, conform căreia vechile elite liberale le stau împotrivă”, a explicat Gayil Talshir, profesoară de ştiinţe politice la Universitatea ebraică din Ierusalim.
În timpul vizitei sale de patru zile în SUA, Netanyahu va participa, marţi, şi la conferinţa anuală a AIPAC (American Israel Public Affairs Committee), influentul lobby american proisraelian.
Vizita premierului israelian va fi dominată de recunoaşterea de către Washington a Ierusalimului drept capitală a Israelului, dar şi de combaterea influenţei Iranului în Orientul Mijlociu.
Trump a anunţat la 6 decembrie anul trecut că a decis să recunoască Ierusalimul drept capitală a statului evreu, unde va fi mutată şi ambasada SUA aflată în prezent la Tel Aviv. Transferul ar urma să coincidă cu cea de-a 70-a aniversare a creării statului Israel, la 14 mai.
Benjamin Netanyahu a menţionat sâmbătă seara că doreşte să-l invite pe Donald Trump să asiste la eveniment. “Îi voi mulţumi. Fără îndoială că voi discuta cu el această posibilitate”, a spus premierul israelian, fără a da alte detalii.
În acelaşi timp, preşedintele SUA a decis blocarea a zeci de milioane de dolari destinaţi palestinienilor ca asistenţă. Ambele măsuri i-au înfuriat pe liderii palestinieni, care l-au acuzat pe Trump că favorizează Israelul, ceea ce descalifică SUA ca mediator al conflictului israeliano-palestinian.
Deşi Trump a afirmat în repetate rânduri că vrea să se ajungă la un acord între cele două părţi – acord pe care predecesorii săi nu au reuşit să-l obţină – , unii analişti se întreabă cum s-ar putea înregistra progrese, cât timp palestinienii sunt porniţi contra SUA şi Netanyahu este supus unor puternice presiuni din partea coaliţiei sale guvernamentale de a accelera colonizarea.
Un sondaj publicat în ianuarie de Pew Research Centre a dezvăluit profunde divizări între republicani şi democraţi în ce priveşte susţinerea faţă de Israel. Astfel, dacă 79% dintre republicani manifestă simpatie în mai mare măsură faţă de Israel decât faţă de palestinieni, în rândul democraţilor această proporţie este de 27%, conform sondajului.
Dar Netanyahu nu se va preocupa probabil prea mult de întârzierea relansării negocierilor cu palestinienii. Atât în întâlnirile cu Trump, cât şi cu AIPAC, el va aborda în special problema Iranului, inamicul numărul 1 al Israelului, care îl acuză că încearcă să exercite control asupra Siriei.
Benjamin Netanyahu va face apel probabil din nou la anularea sau la modificarea acordului în domeniul nuclear dintre marile puteri şi Iran, potrivit lui Zalman Shoval, fost ambasador al Israelului la Washington.
“Israelul speră ca americanii să joace un rol mai activ pentru a încerca să blocheze avansul Iranului în Siria”, unde Teheranul susţine militar regimul lui Bashar al Assad, a adăugat fostul ambasador.
Pe lângă semnificativul lor sprijin politic, SUA acordă Israelului, principalul lor aliat, peste 3 miliarde de dolari anual ca ajutor militar, aminteşte AFP.
