Doar trei parlamentari din 150 au votat împotrivă, deşi guvernul olandez anunţase că poziţia faţă de genocid nu va deveni o politică oficială a ţării. O altă moţiune cere reprezentarea la nivel înalt a Olandei la comemorarea genocidului, în Armenia, pe 24 aprilie.
Decizia parlamentului riscă să tensioneze şi mai mult relaţiile Olandei cu Turcia, apreciază Reuters. Anul trecut, Olanda a interzis unui ministru turc să organizeze un miting electoral pentru diaspora, înaintea referendumului pentru modificarea Constituţiei.
“Guvernul nu va urma aprecierea parlamentului”, a declarat şefa diplomaţiei olandeze, Sigrid Kaag, televiziunii naţionale. Ea a cerut “maximum de atenţie la aplicarea termenului de genocid unor evenimente trecute” şi a insistat că “acest guvern doreşte să fie foarte atent la relaţiile cu Turcia, care au fost mai bune”. Ministrul a precizat că guvernul din care face parte va lua în considerare modul optim de reprezentare la comemorarea din Armenia, la care în trecut Olanda şi-a trimis ambasadorul.
Ministerul de externe de la Ankara l-a convocat sâmbăta trecută pe însărcinatul cu afaceri al Olandei, pentru a-i comunica nemulţumirea faţă de votul anunţat în parlamentul olandez. În 5 februarie, guvernul olandez a anunţat că nu intenţionează să numească un ambasador în Turcia, în viitorul apropiat.
Mulţi istorici din afara Turciei apreciază că crimele împotriva armenilor au avut amploarea unui genocid. Înaintea Olandei alte ţări europene au adoptat rezoluţii similare, menţionează Reuters. Turcia recunoaşte că în Imperiul Otoman au fost ucişi mulţi creştini armeni în timpul primului război mondial, dar contestă numărul de vieţi pierdute şi neagă că a fost vorba de o campanie sistematică de distrugere a poporului armean. “Politizarea evenimentelor din 1915 prin scoaterea din contextul istoric este inacceptabilă”, a declarat joi un purtător de cuvânt al ministerului de externe turc, înaintea votului din parlamentul de la Haga, informează AGERPRES.
