Cele două delegaţii sunt conduse de Ri Son-gwon, preşedintele Comitetului pentru Reunificarea Paşnică a Ţării, de la Phenian, respectiv de ministrul reunificării de la Seul, Cho Myoung-gyon.
Son-gwon a declarat, la începutul dialogului: „Am venit aici cu speranţa că cele două Corei vor discuta cu atitudini sincere şi de bunăcredinţă pentru a aduce rezultate preţioase poporului coreean, care nutreşte mari aşteptări de la această întâlnire, ca un prim cadou de Anul Nou”.
În replică, reprezentantul Coreii de Sud a apreciat că „dacă începutul e bun, treaba e pe jumătate făcută” şi şi-a exprimat speranţa că părţile vor dialoga „cu hotărâre şi perseverenţă”.
Istoria unui război perpetuu
Conflictul între cele două Corei a izbucnit în iunie 1950, numărul victimelor fiind estimat la aproape patru milioane. China a sprijinit regimul de la Phenian, în timp ce SUA pe cel din Coreea de Sud.
Războiul s-a încheiat după trei ani, dar nu cu un tratat de pace, ci cu un armistițiu, ceea ce le-a lasat tot în stare de război. Regimul de la Phenian a întreținut conflictul prin numeroase atacuri și trimițând la Seul 31 de comandouri cu misiunea de a-l asasina pe președintele Park Chung-Hee, în 1968. Toți membrii comandourilor, în afară de doi, au fost uciși.
Un alt atac a fost în 1976, când soldații nord-coreeni au ucis niște muncitori ce tăiau un copac în Zona Demilitarizată. Un asasinat orchestrat de Coreea de Nord s-a petrecut în 1983, în timpul vizitei președintelui sud-coreean Chun Doo-hwan în Myanmar, la Mausoleul Yangon. Președintele a supraviețuit, dar 21 de oameni au murit în atentat.
În 1987, o bombă a explodat la bordul unui avion sud-coreean, deasupra Mării Andaman, ucigând 115 oameni. Seulul a acuzat Coreea de Nord de acest atentat.
Incidentele navale și de frontieră au continuat în anii ’90, iar în prezent, Phenianul s-a declarat putere nucleară și se așteaptă ca regimul de la Seul să țină seama de aceasta în timpul actualelor negocieri.
SUA, cu care Coreea de Sud a efectuat numeroase exerciții militare comune în Peninsula Coreea, a atras atenția că orice negocieri ce nu au ca bază renunțarea la programul balistic și nuclear al Coreii de Nord nu va avea nicio relevanță.
Coreea de Sud nu are deplină libertate de mişcare în privinţa reluării cooperării economice cu Nordul, din cauza sancţiunilor internaţionale, impuse regimului de la Phenian de către Organizaţia Naţiunilor Unite, după testele nucleare şi cu rachete nord-coreene din 2017.
După primele convorbiri, partea sud-coreeană a anunţat că a propus reunirea familiilor cu ocazia Anului Nou lunar, în februarie, a anunţat Chun Hae-sung, adjunct al ministrului unificării.
Un alt obiectiv este complexul industrial de frontieră de la Kaesong, lansat în 2004, închis de autorităţile de la Seul în februarie 2016. Acolo, 124 de companii sud-coreene angajaseră 54.000 de muncitori nord-coreeni. Marţi, la începutul negocierilor, s-a discutat și pe baza unei fotografii din satelit făcută de DigitalGlobe, care arată deplasări de vehicule şi oameni la Kaesong. Scoaterea de produse din complexul închis ar putea dovedi că nord-coreenii folosesc fără autorizaţie instalaţiile de la Kaesong.
