Lumea bancară italiană avertizează Guvernul și sugerează să se acționeze în direcția scăderii datoriei publice și apoi pentru micșorarea nebuniei fiscale, precizând că o îndepărtare de UE poate antrena șocuri posibile ale economiei, deja afectată de uriașa datorie publică.
În raportul prezentat de președintele ABI, Antonio Patuelli, la adunarea anuală a asociației bancare, în care se află și ministrul Economiei, Giovanni Tria, și guvernatorul Băncii Italiei, Ignazio Visco, se subliniază că „alegerea strategică este de participare la Uniunea Europeană” cu „un mai mare angajament față de responsabilitățile comune”.
Potrivit lui Patuelli, „UE are nevoie de o redemarare, de un nou început, dacă vrem o Europă a democrației și a solidarității” și nu o Europă în care „principiile și regulile societății deschise, ale pieței libere, reglementată și concurențială” sunt puse în discuție, ca în prezent.
Fiecare creștere a impactului diferențial asupra statului va încetini băncile și întreprinderile în reluarea creșterii economice și în raport se cere Guvernului să continue reformele. „Italia trebuie să modernizeze reglementările învechite”.
În cadrul unei sesiuni comune a comisiilor parlamentare (Senat și Cameră) asupra politicilor UE, Paolo Savona, ministrul pentru Afaceri Europene, a declarat că „Italia trebuie să fie pregătită pentru orice, chiar pentru ieșirea din euro” și pentru un „plan B”, cel al alternativei la moneda unică europeană.
Referindu-se la posibilitatea acestui „plan B”, Savona, un eurosceptic, a precizat că „este pregătit pentru orice eventualitate”, pregătit pentru a reacționa „dacă alții vor decide să pună capăt euro”. El a menționat o apropiată întâlnire cu guvernatorul BCE, Mario Draghi, care își va prezenta ideile privind banca centrală, guvernarea sa și erorile comise în eșafodajele financiare ale zonei euro.
Absența puterii BCE asupra ratelor de schimb conduce la o situație în care creșterea economică a eurozonei este influențată – dacă nu determinată – de opțiuni sau de evenimente care se produc în afara Europei. Pentru ca euro să supraviețuiască, a declarat Savona, este necesară „o legătură strânsă între arhitectura instituțională a UE și politicile de creștere economică”. Și Italia nu poate lipsi.
