Subvenţiile naturii. Cum se obţine cea mai ieftină încălzire (ARTICOL INTEGRAL)

de Daniel Befu , 15 decembrie 2011
subventii

150 de lei este întreţinerea pentru ianuarie a unui apartament cu trei camere şi 50 de lei pentru o garsonieră. O parte din români se încălzesc cu 80% mai ieftin decât restul populaţiei. S-ar putea extinde acest model la nivel naţional?

Încă de pe vremea lui Ceauşescu, municipiul Oradea a fost câmpul experimental pentru testarea timidă a potenţialului energiei geotermale, în câteva cartiere preponderent de case, precum şi la câteva instituţii publice. În prezent 20% din locuinţele Oradei, 70% din oraşul Beiuş, o parte din oraşele Marghita, Săcuieni şi câteva sate din judeţele Bihor şi Satu Mare sunt încălzite geotermal.

Preţul de producţie al gigacaloriei e atât de mic, încât Beiuş e oraşul care deţine recordul naţional al celei mai ieftine gigacalorii: 77,6 lei.  Gigacaloria din Beiuş este  cu 78% mai ieftină decât cea din Cluj şi cu 79% mai ieftină decât cea din Bucureşti. În prezent, toate blocurile şi instituţiile publice ale oraşului, de la primărie la poliţie, şcoli, grădiniţe şi spitalul, împreună cu o parte din străzile cu case sunt conectate la reţeaua de distribuţie a agentului termic geotermal.

 Urmează extinderea reţelei în toate cartierele de case ale Beiuşului. Toată investiţia în cele trei foraje de mare adâncime şi în construcţia reţelei de distribuţie, se ridică până în prezent la 14 milioane de euro. Primarul Beiuşului, Adrian Nicolae Domocoş, ne-a comunicat cum arată avizierele de întreţinere ale blocurilor din Beiuş: „la un apartament de 3 camere, întreţinerea maximă pe luna ianuarie, e de 140-150 ron. Întreţinerea unui apartament de 2 camere e de 100 lei pe lună, iar o garsonieră plăteşte iarna la întreţinere cam 50 de lei". În privinţa economiilor făcute la instituţiile publice, primarul Beiuşului ne dă exemplul Colegiului Naţional Samoil Vulcan, care are 1.280 de elevi şi unde în ianuarie întreţinerea costă 1.200-1.400 lei: „Dacă ar fi pe o altă sursă ar fi cel puţin triplu". Deşi Beiuş are cea mai ieftină gigacalorie dintre oraşele României, recordul absolut al celui mai mic preţ îl deţine satul Livada din Bihor, din vecinătatea Oradei, care e alimentat doar parţial cu energie geotermală, unde o parte din instituţiile publice şi locuinţe cumpără gigacaloria cu 55 lei.

Oradea stă pe cel mai important acvifer, dar degeaba

Până recent, printre fericiţii beneficiari ai încălzirii ieftine se numărau şi 21.000 de locuitori din Oradea (cartierul Ioşia Nord-căldură şi apă caldă şi cartierul Nufărul-apă caldă) precum şi 48 de instituţii publice. Aceştia erau conectaţi direct la sondele de apă geotermală şi plăteau doar 103 lei pe gigacalorie, adică doar 53% din preţul achitat de restul orădenilor, racordaţi la CET. Însă legea energiei termice a obligat firma care furnizează agentul termic obţinut din surse geotermale să nu-l mai vândă direct orădenilor, ci să-l livreze către CET Oradea, care îl revinde apoi localnicilor cu 193 lei gigacaloria, adică aproape dublu.

Preţul gigacaloriei în Oradea va scădea însă la 140 lei atunci când ponderea energiei geotermale în „coşul mixt" va depăşi energia termică obţinută din cărbune. Ar fi nevoie de 1-2 ani de zile şi investiţii de doar 35 milioane euro, ca 50-60% din populaţia de 206.000 de locuitori a Oradei să fie alimentată din surse geotermale, conform lui Alin Iacobescu, managerul general al Transgex Oradea, compania care deţine o cotă de piaţă de 70% din zăcămintele de apă geotermală exploatate în România.

În Oradea, apa fierbinte de 106°C este extrasă de la o adâncime de 3000 de metri, prin 14 sonde geotermale. Teoretic, sondele ar putea extrage suficient agent termic pentru a acoperi necesarul de apă caldă şi căldură a 60% din oraş, însă doar pentru o perioadă scurtă de timp. Pentru ca rezervele de apă de mare adâncime să nu sece, e nevoie de forarea unor sonde de injecţie prin care să fie pompată apă rece la 3 km sub pământ, pentru a înlocui apa fierbinte extrasă.

Vestul României stă pe o „comoară geotermală"

Alin Iacobescu estimează că locuitorii a patru judeţe din vestul ţării ar putea avea de câştigat de pe urma gradelor Celsius ţinute captive în subsol: „În primul rând trebuie făcută o strategie a oraşelor de pe zonele astea cu ape geotermale. Investiţiile de punere în exploatare a resurselor geotermale pe axa Timişoara-Arad-Oradea-Satu Mare ar echivala cu cheltuielile cu combustibilul pentru doi ani ale centralelor termice din oraşele respective. Iar noi lăsăm energia geotermală să zacă în pământ şi n-o folosim".

Anca Marina Vîjdea, expertă în ape geotermale la Institutul Geologic al României, subliniază că vestul ţării reprezintă zona cea mai bine cartografiată de către experţi şi totodată cea mai interesantă: „Cele mai bine cunoscute resurse de energie termală în România sunt acviferele geotermale din Depresiunea Pannonică, unde media temperaturilor la adâncimea de 2.000 m este în jur de 127 °C, ajungând pâna la 150°C la 3.000m. Această zonă corespunde gradientului termic cel mai ridicat din România (5,7 °C /100m).

Alexandru Pătruţi, preşedintele Agenţiei Naţionale a Resurselor Minerale, pariază de asemenea pe vestul ţării: „Practic, perspectivele noastre pentru energia geotermală sunt în Câmpia de Vest, care e o certitudine, dar în nici un caz pentru a înlocui complet altă formă de energie, ci complementar".


România a săpat în vestul ţării cam o sută de foraje, iar ungurii au 2.000 de foraje săpate şi au de zece ori mai multă energie geotermală exploatată, însă n-au nici un oraş încălzit complet geotermal, conform lui Alin Zonale.

Comentarii

Ultima ora

anunturi mica publicitate
Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design