De la an la an, numărul persoanelor afectate de bronhopneumopatie obstructivă cronică crește alarmant. Este denumită totodată și boala cu mai multe fețe, din cauza faptului că poate ataca întreg organismul.
BPOC, boala care atacă nu mai puțin de 300 de milioane de oameni de pe glob, poate fi tratată și trebuie diagnosticată din timp. Tocmai din acest motiv, Societatea Română de Pneumologie continuă și anul acesta campania „Tu știi câți ani au plămânii tăi“?, ajunsă la a IX-a ediție. În cadrul acesteia, medicii fac testări gratuite pentru depistarea celor bolnavi. „Din cauză că este o boală ale cărei simptome nu sunt specifice, foarte multe persoane ajung la medic destul de târziu. De asemenea, sunt mulți cei care confundă încă simptomele acestei boli cu înaintarea în vărstă și cu faptul că e normal să simți „ceva“ dacă fumezi. Tocmai din aceste motive, încercăm să facem anual campanii de conștientizare și testări gratuite pentru depistarea BPOC. Și anul acesta, în weekendul 18-19 noiembrie, între orele 9.00-17.00, îi așteptăm pe bucureșteni în fața magazinului Unirea (pe colțul dinspre Bulevardul Unirii) să-și facă o spirometrie. Testul durează aproximativ două minute, minute care îi pot salva viața persoanei care se testează”, a declarat prof. dr. Ruxandra Ulmeanu, preşedintele SRP.
Un milion de români, diagnosticaţi cu BPOC
Statisticile relevă că aproximativ un milion de români suferă de BPOC, însă multi pacienti primesc tratamente ineficiente întrucât boala este confundată cu alte afecţiuni, ca de exemplu astmul. De altfel, România este printre ţările cu cei mai tineri pacienţi cu BPOC, arată cercetarea BPOC Audit, efectuată recent în 16 ţări europene. Mai mult, ţara noastră ocupă locul al treilea în Europa la mortalitatea cauzată de această boală pulmonară. În România prevalenţa acestei boli scade sub pragul vârstei de 35-40 de ani, iar peste 50% din populaţia de peste 40 de ani din România a fost identificată ca fiind la risc de BPOC.
Medicii spun că această boală poate induce pacientul în eroare foarte uşor, tocmai din cauza faptului că simptomele nu sunt specifice putând fi confundate, extrem de ușor, fie cu efectele fumatului – tuse, expectorație, fie cu cele ale înaintării în vârstă – oboseală sau senzație de sufocare. Pentru că nu este diagnosticată din timp, boala poate afecta, pe rând, toate organele, iar pacienții tratează toate celelalte afecțiuni neștiind, de fapt, că BPOC este cauza acestora.
Bronhopneumopatia obstructivă cronică este o boală diversă, care variază de la bronșită până la emfizem pulmonar, caracterizată prin simptome respiratorii persistente și prin limitarea fluxului de aer care se datorează căilor respiratorii și /sau anomaliilor alveolare. La nivel mondial, cel mai des întâlnit factor de risc este fumatul, însă boala poate fi cauzată și de expunerea îndelungată la pulberile industriale, noxele chimice, fumul produs de arderea combustibililor biologici (cărbune, lemn, gunoi de grajd). Experții preconizează că, în mai puțin de trei ani, BPOC va deveni a treia cauză de deces din lume, depășind alte afecțiuni precum diabetul zaharat sau hipertensiunea arterială.
La ce trebuie să fii atent
Primele semne care impun vizita la un medic pneumolog sunt tusea cronică, producția cronică de spută (flegmă), șuieratul, gâfâitul, senzația de sufocare (dispnee) instalată cel mai adesea brusc, pe fondul unei oboseli accentuate sau toleranța la efort care devine din ce în ce mai redusă. Spirometria trebuie făcută la fel ca orice altă examinare de rutină. Este un test simplu, nedureros, fără ace sau înțepături, care se face cu ajutorul unui dispozitiv numit spirometru. Acesta măsoară cantitatea de aer pe care o persoană o poate inspira sau expira voluntar. Practic, persoana supusă acestei examinări suflă, de trei ori la rând, în dispozitivul cu pricina cam în același mod în care suflă șoferii în etilotest.
Printre factorii de risc incriminaţi în apariţia bolii, fumatul este cel mai redutabil. Riscul crește proporțional cu numărul de țigări și cu numărul de ani de fumat. Astfel, riscul unui pacient mare fumător, de peste 30 de țigări pe zi, de a face BPOC este de peste de 20 de ori mai mare decât la nefumători. Climatul și polua-rea, conditiile socio-econo-mice și infecțiile respiratorii frecvente în copilărie sunt de asemenea factori favorizanţi. De regulă, boala progresează lent, astfel încât persoana afectată nici nu realizează că abilitatea de a respira este compromisă în mod treptat.
Profilul persoanelor cu risc pentru BPOC:
– vârsta de peste 40 de ani;
– fumători, exfumători;
– expunere îndelungată la alte tipuri de fum: pulberi, poluare, noxe;
– manifestări/simptome specifice BPOC: tusea cronică, producţia cronică de spută (flegmă) (tusea matinală a “fumătorului”), dispnee (senzaţia de lipsă de aer).
Relevant
Bărbații, mai predispuși decât femeiile
Potrivit unui studiu realizat pe un eșantion de 10.000 de români diagnosticați cu BPOC, bărbații cu vârsta cuprinsă în intervalul 40-45 de ani sunt mai predispuși să sufere de această boală decât femeile. Acest lucru ar putea avea legătură și cu faptul că, de obicei, bărbații evită vizita la medicul specialist, acordând mai puțină importanță simptomelor minore, motiv pentru care boala este deja instalată când aceștia ajung, într-un târziu, la medic.
Util
Stadiile bolii
BPOC are patru stadii de evoluţie şi poate fi uşoară, moderată, severă şi foarte gravă, în funcţie de gradul de obstrucţie măsurat cu spirometria astfel:
– uşor (stadiul 1), când VFE1 (volumul forţat expirator într-o secundă) este la cel puţin 80% din valoarea estimată;
– moderat (stadiul 2), când VFE1 este între 50% și 79% din valoarea estimată;
– grav (stadiul 3), când VFE1 este între 30-49% din -valoarea estimată;
– foarte gravă (stadiul 4), când VFE1 este mai mic de 30% din valoarea estimată.
