Bugetul României de anul acesta e construit pe o creştere de venituri de 14%, comparativ cu anul 2016. Bazându-se pe această creştere pe care şi-a propus-o la începutul anului, coaliţia de guvernare a făcut nişte promisiuni electorale, pe care ar trebui acum să le onoreze.
Dar pericolul de neîndeplinire a promisiunilor e real. Aceasta din cauza neîncasărilor din TVA şi accize (-4,5%, respectiv -5% în primele cinci luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din anul 2016).
În primele cinci luni din anul acesta, încasările din TVA şi accize au fost cu 2,7 miliarde de lei (adică 600 milioane de euro) mai mici decât în primele cinci luni ale anului 2016.
E o sumă cu care Guvernul putea acoperi fără probleme majorarea punctului de pensie la 1.000 de lei, de la 1 iulie. Executivul nu a anunţat că anulează această creştere, dar trebuie să găsească bani din altă sursă.
Noul premier Mihai Tudose e, evident, nemulţumit. Zilele acestea a avut cel puţin o discuţie pe acest subiect cu şeful ANAF, Bogdan Stan. În noul program de guvernare, varianta destinată Cabinetului Tudose apare ca posibilă soluţie împărțirea TVA. O noţiune nouă.
Directiva europeană nu prevede împărțirea taxei
La pagina 23 din noul program de guvernare, capitolul „Solidaritate”, subtitlul „Echitate”, PSD – ALDE promite că „de la 1 septembrie 2017 vom introduce un mecanism îmbunătăţit de colectare a TVA (split payment), pe modelul utilizat de Italia, care reduce cvasitotal evaziunea la TVA declarată şi neplătită în prezent”.
Ce reprezintă acest split de TVA? „Teoretic, ar reduce foarte mult evaziunea fiscală generată de oamenii corecţi. În Italia există, dar doar la încasările de la buget”, atrage atenţia consultantul fiscal Adrian Benţa.
„O creştere prin consum e una care, de fapt, învârte bani, nu creează bani. Creşte un consum care e, conform datelor publicate recent de INS, 80% consum alimentar.“ MIRCEA COȘEA, UNIVERSITAR
În Polonia însă, „unde se încearcă ceva, e doar în stadiul de urmărire, de aprobare de către Comisia Europeană”, a precizat consultantul fiscal pentru „România liberă”.
Cum funcţionează acest split de TVA? Adrian Bența detaliază: o societate factu-rează clientului ei un serviciu sau un bun la preţul de 1.000 de lei + TVA 190 lei. Clientul, persoană juridică plătitoare de TVA, nu plăteşte celui ce i-a facturat 1.190 lei, ci doar baza de 1.000 lei. 190 lei îi plăteşte direct la buget (ca TVA aferentă).
Invers, firma, când cumpără de la un furnizor înregistrat în scopuri de TVA de 500 lei + 90 lei TVA (toată factura face 590 lei), îi plăteşte furnizorului doar baza de 500 lei şi 90 lei TVA îi plăteşte direct la buget.
„Trebuie văzut ce va spune şi Comisia Europeană, pentru că aceste proceduri nu sunt prevăzute în Directiva CE privind TVA”, subliniază Adrian Benţa, adăugând că „acest sistem însă nu mai permite compensarea la nivelul plătitorului de TVA, ceea ce nu e conform cu Directiva TVA a Comisiei Europene”, ce nu pomeneşte nimic despre splitarea acestei taxe.
Întreprinzător privat: „Cum putem să ţinem în spinare atâţia puturoşi?“
„România liberă” a stat de vorbă cu un întreprinzător privat, pe care l-a întrebat de ce anume scade colectarea. Răspunsul a venit pe puncte. „Unu – a scăzut puterea de cumpărare. Doi – în mediul privat, ne lovim din ce în ce mai mult de lipsa forţei de muncă şi creşterea excesivă a impozitelor şi taxelor”, a precizat omul de afaceri.
Acesta a explicat că primăriile „şi celelalte instituţii vin de la o zi la alta cu altă taxă. Când eram elevi, se învăţa despre fumărit, o taxă foarte mare pe hornuri, percepută de domnitorii fanarioţi. Acum, avem taxa de mediu, care e excesiv de mare. Au crescut atât de mult toate taxele încât e aproape imposibil să mai rezişti”.
„Cu salariile acestea atât de mari ale celor din Parlament, ale funcţionarilor… la ora actuală, cred eu, noi, cei care angajăm forţă de muncă în mediul privat, dacă mai avem în jur de două milioane şi jumătate de lucrători. Cum pot să ţină aceşti 2,5 milioane atâţia puturoşi?”, se întreabă retoric omul de afaceri, care a dorit să-şi păstreze anonimatul, referindu-se la salariaţii de la stat.
CREȘTEREA ECONOMICĂ NU E SUSTENABILĂ
Totuşi, de ce creşte consumul şi scad simultan încasările din TVA şi accize? Profesorul universitar de economie Mircea Coşea are un alt gen de răspuns. „Ar trebui să plecăm de la altceva: de ce scad încasările când creşte economia?”, a declarat acesta pentru „România liberă”.
„Relaţia aceasta e un paradox în România, ceea ce ne duce la ideea că avem o creştere care nu e sustenabilă. Că, de fapt, e o creştere statistică. O creştere prin consum e una care, de fapt, învârte bani, nu creează bani. Creşte un consum care e, conform datelor publicate recent de INS, 80% consum alimentar”, arată Mircea Coşea.
4,5% și -5% în primele cinci luni ale anului, faţă de aceeaşi perioadă din anul 2016, reprezintă neîncasările din TVA şi accize.
Totuşi, cum circulă acum TVA, dincolo de „splitarea” pe care ar dori să o facă Guvernul? Pentru firmele mici, explică Adrian Benţa, se poate opta pentru sistemul de TVA la încasare.
O firmă cu TVA la încasare şi-a încasat factura de la client peste şase luni şi atunci plăteşte şi ea la stat TVA tot peste şase luni. Dar avem situaţii când firmele mari nu lucrează cu TVA la încasare. E cazul celor ce fac vânzări de bunuri şi servicii.
„Să zicem că e o firmă ce livrează mâncare unui spital. Acesta plăteşte după şase luni, când îşi aduce aminte. Dar firma datorează TVA şi plăteşte până pe 25 ale lunii următoare. Trebuie să facă rost de alţi bani de unde ştie ca să poată să plătească TVA statului. Acestea sunt în general problemele mari: când întârzie clientul la plată sau când pur şi simplu clientul e statul. Statul e cel ce întârzie întotdeauna”, a detaliat Benţa pentru RL.
Aşadar, statul nu are încasări de TVA pentru că întârzie chiar el plăţile către mediul privat? „Este una dintre cauze. Când faci licitaţiile către sistemul de sănătate, termenele de încasare se duc până la patru-şase luni: la sfântu-aşteaptă. Firma care a făcut livrarea are obligaţia să plătească TVA pe nişte bani pe care nu i-a încasat”.
Şi la accize de ce au scăzut încasările? „Îmi este neclar. Ori e evaziune fiscală, ori sunt datele false”, crede expertul. Dar nu se poate întâmpla şi ca statul însuşi să întârzie în rambursările de TVA la buget? „Se cam poate, bineînţeles. Aceas-ta dacă e vorba despre investiţii mari”, a spus RL Adrian Benţa.
Dar anul acesta volumul investiţiilor de stat e mic, deci nu aceasta e explicaţia.
