Două dintre cele mai importante filiale PNL din Transilvania sunt zguduite de scandaluri generate de modul în care sunt atribuite locurile pe listele de candidați pentru alegerile locale din 5 iunie.
În Arad, totul a început joi cu demisia senatorului Ioan Cristina din funcția de copreședinte al PNL. La conducerea filialei PNL Arad a rămas primarul Gheorghe Falcă, provenit din fostul PDL și finul președintelui Mișcării Populare, fostul președinte al României, Traian Băsescu. Ioan Cristina a declarat că a demisionat deoarece conducerea bicefală a PNL Arad s-ar fi dovedit ineficientă, iar Gheorghe Falcă a afirmat că Ioan Cristina ar urma să ocupe funcția de prim-vicepreședinte.
Însă plecarea senatorului PNL din funcția de copreședinte al organizației vine în contextul unui scandal mai larg, generat de desemnarea fostului deputat Iustin Cionca drept candidat la funcția de președinte al Consiliului Județean Arad. Ioan Cristina a criticat această candidaturi, apoi a avut o dispută publică pe această temă cu Gheorghe Falcă. Mai mult, Gheorghe Falcă ar fi decis să treacă pe linie moartă doi dintre membrii conducerii PNL Arad. Potrivit vicepreședintelui Consiliului Județean, Romulus Guțu, actualul președinte al Consiliului, Adrian Țolea, ar fi primit locul 13 pe lista candidaților PNL pentru Consiliul Județean, în timp ce Romulus Guțu ar fi primit locul 19. Ambele locuri sunt neeligibile. Gheorghe Falcă ar fi luat această decizie din cauza conflictelor provocate de decizia lui Adrian Țolea de a restructura conducerea de la Apă-Canal și de faptul că a trecut peste indicațiile lui Gheorghe Falcă legate de niște decizii care priveau administrarea Spitalului Clinic Județean de Urgență Arad. Ambele entități se află în subordinea Consiliului Județean, dar primarul Aradului este șeful politic al președintelui Consiliului Județean. Adrian Țolea a preluat șefia Consiliului Județean după ce fostul președinte, Nicolae Ioțcu, a fost acuzat de corupție.
Demisie cu scântei
Decizia lui Gheorghe Falcă a stârnit reacția lui Romulus Guțu, care a demisionat din funcțiile de conducere pe care le deținea în cadrul PNL și ar urma să rămână simplu membru de partid.
„Mi-am dat demisia din toate funcțiile politice, eu fiind prim-vicepreședinte PNL. Atâta timp cât există dictatură și teroare impuse de Gheorghe Falcă, eu nu mă mai regăsesc în conducerea acestui partid. Nu sunt supărat că am fost pus pe locul 19, ci că nu am fost consultat pentru nici o decizie în acest partid, deși am fost prim-vicepreședinte al PNL și vicepreședinte al Consiliului Județean”, a declarat Romulus Guțu. El a spus că Gheorghe Falcă nu și-a respectat promisiunile față de cei 50 de consilieri locali pe care i-a adus în PNL actualul vicepreședinte al Consiliului Județean.
„Mi s-au promis locuri eligibile pentru acești oameni. Eu nu-mi pot onora promisiunile făcute față de ei pentru că nu am fost consultat privind deciziile partidului”, a adăugat Romulus Guțu.
El s-a lansat și în atacuri dure la adresa candidatului sprijinit de Gheorghe Falcă pentru șefia Consiliului Județean Arad, ex-deputatul Iustin Cionca. Acesta este în prezent consilierul lui Adrian Țolea. „Domnul Cionca este consilier personal al președintelui, dar nu trece decât de 2-3 ori pe lună la serviciu. Săptămâna trecută a fost o singură dată și atunci doar pentru vreo jumătate de oră, dar primește peste 8.000 lei pe lună salariu. În calitate de consilier al președintelui ar trebui să fie zilnic la Consiliu, să îl însoțească pe președinte și să-l consilieze”, a mai afirmat Romulus Guțu.
Ce spun liderii PNL
Afirmațiile vicepreședintelui Consiliului Județean Arad sunt contrazise, prin intermediul unui comunicat de presă, de conducerea organizației județene a PNL. „Constatăm, cu surprindere, că domnul Romulus Remus Guțu a declarat, în urma unei conferințe de presă, că demisionează din toate funcțiile politice deținute în cadrul PNL Arad. Totodată, constatăm, cu părere de rău, că motivele transmise opiniei publice de către domnul Guțu, potrivit cărora acesta s-ar regăsi pe poziția nr. 19 pe lista candidaturilor PNL Arad pentru alegerile locale din 5 iunie 2016 la Consiliul Județean Arad, sunt complet eronate! Menționăm că PNL Arad nu a stabilit pozițiile candidaților de pe listele pentru Consiliul Județean Arad, iar acestea vor fi stabilite conform statutului, în urma unei ședințe a Comitetului Județean Executiv. În același timp, la sediul PNL Arad nu a ajuns până în acest moment nici un document prin care domnul Romulus Remus Guțu să-și anunțe demisia din vreo funcție deținută în cadrul partidului”, se arată într-un comunicat de presă al PNL Arad.
Scandalul de la Arad nu este singurul. Copreședintele PNL Gherla, consilierul local Vlad Bărbos, a demisionat din această formațiune politică. El s-a înscris în partidul Mișcarea Populară și va candida din partea acestuia la Primăria municipiului. Vlad Bărbos a declarat că a luat această decizie după ce membrii conducerii județene a PNL au decis să îl desemneze pe actualul primar Marius Sabo drept candidat la Primărie. Și asta deși membrii organizației din Gherla votaseră în favoarea candidaturii lui Vlad Bărbos, potrivit ClujToday.ro.
Noul lider al Mișcării Populare Gherla spune că va fi urmat de mulți dintre foștii săi colegi din PNL, care sunt nemulțumiți de faptul că și în trecut voința organizației municipale a fost nesocotită. El a dat exemplul impunerii candidaturii actualului deputat PNL Radu Zlati la alegerile parlamentare din 2012, deși membrii PNL Gherla votaseră în favoarea candidaturii consilierului județean Mihai Seplecan. ”Am plecat deoarece conducerea organizației județene a nesocotit voința organizației municipale”, a spus Vlad Bărbos.
La rândul său, președintele organizației județene a partidului Mișcarea Populară, deputatul Adrian Gurzău, a declarat că alte câteva zeci de aleși locali doresc să se alăture acestui partid. El a spus că, deja, doi consilieri locali din comuna Chinteni au demisionat din PNL și s-au alăturat partidului său.
Pe de altă parte, liderul organizației clujene a partidului Mișcarea Populară a declarat că o serie de primari ai PNL și ai PSD ar fi făcut presiuni asupra liderilor locali ai Mișcării Populare, pentru ca aceștia să nu candideze la alegerile locale. Adrian Gurzău a adăugat că intenționează să depună plângeri penale la adresa acestor primari.
