În ciuda unei perioade economice favorabile pe care o traversăm, continuăm să cheltuim mult mai mult decât veniturile bugetare, ceea ce înseamnă că ne împrumutăm. Investițiile publice sunt însă la cel mai mic nivel al ultimilor 10 ani.
Cosmin Marinescu, consilierul economic al președintelui României, a avertizat ieri că, în ciuda unei creșteri economice record, continuăm să înregistrăm deficite bugetare ridicate. „Este important să discutăm deschis dacă și pentru ce merită să facem deficite mari tocmai atunci când ne merge bine din punct de vedere economic, în loc să ne păstrăm spațiu fiscal pentru «vremuri grele», când expansiunea economică se va epuiza”, a declarat ieri consilierul prezidențial.
El a atras atenția că, față de anul 2008, datoria publică a crescut de circa 3,5 ori, deci cu peste 45 miliarde de euro în ultimii 8 ani. Astfel, România a înregistrat în perioada postcriză cea mai rapidă creștere a datoriei publice dintre toate țările UE, cu excepția Sloveniei, arată datele oficiale.
„În al doilea rând, cifrele arată că aproape întreaga creștere economică din ultima perioadă se bazează pe aportul consumului. Este de remarcat creșterea economică de pe primul trimestru, peste estimări, conform datelor INS. Din păcate, această creștere nu s-a reflectat în mod corespunzător și la nivelul încasărilor bugetare”, a mai spus Marinescu. Declarațiile lui vin în contextul în care premierul Sorin Grindeanu se laudă cu o creștere economică de 5,7% în primul trimestru față de perioada similară a anului trecut, cea mai mare din UE. O treime din pensii, pe datorie.
Președintele Consiliului Fiscal, Ionuț Dumitru, a explicat pentru „RL” că datoriile se fac pentru a acoperi deficitele bugetare (diferența între venituri și cheltuieli – n.red.), în condițiile creșterii cheltuielilor salariale și cu asistența socială. „Noi azi, ca să plătim pensiile astea mici cum sunt, ne împrumutăm pentru o treime din banii necesari”, a afirmat Dumitru. De cealaltă parte, investițiile publice au scăzut continuu. Dacă anul trecut au fost la cel mai mic nivel din ultimii 10 ani, anul acesta au fost cu 60% mai mici față de 2016. Asta, deși infrastructura este mult subdezvoltată.
Majorări salariale nesustenabile
România nu poate depăși ținta de deficit bugetar de 3% în 2017, dar creșterile salariale ar putea urca cifra la 4% sau chiar peste, conform estimărilor specialiștilor. Pe de altă parte, cheltuielile cu pensiile și salariile sunt fixe și deja în acest an au depășit veniturile fiscale, colectate de stat din taxe și impozite, așa cum „România liberă” a arătat într-o analiză.
„Orice scădere economică de acum înainte pune în pericol legea salarizării unitare și o să aveți probleme cu cei pe care i-ați amăgit”, i-a transmis deputatul PNL Florin Cîțu premierului Sorin Grindeanu. Acesta s-a arătat surprins și de estimările INS privind creșterea economică pe primul trimestru, argumentând că veniturile fiscale sunt mai mici în comparație cu anul trecut, ANAF nu a rambursat un miliard de lei din TVA către firme, investițiile sunt la minim istoric ca procent din PIB, iar importurile cresc mult mai rapid decât exporturile, ceea ce înseamnă deficit comercial în creștere și contribuție negativă la creșterea economică.
