11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialCum au ajuns preoţii ortodocşi turnători la fisc

Cum au ajuns preoţii ortodocşi turnători la fisc

Biserica deţine, prin Legea cultelor elaborată în 1992, un monopol, având „în exclusivitate dreptul de producere şi valorificare a obiectelor şi veşmintelor de cult“. Prin obiecte de cult se înţelege „vase liturgice, icoane metalice sau litografiate, crucile, crucifixele, cruciuliţele medalioane cu imagini religioase, calendarele religioase, lumânări, tămâia“. Tot potrivit legii, pentru acest comerţ biserica este scutită de plata taxelor. În 2010, bisericile au raportat din vânzarea produselor mai sus enumerate, un profit de 80 milioane de lei.

Cu siguranţă că aţi văzut în apropierea lăcaşurilor de cult numeroşi vânzători ambulanţi care oferă spre comercializare obiecte bisericeşti. Aceştia, şi-au dat seama conducătorii bisericii, muşcă puternic din profitul bisericii. Astfel, la 20 noiembrie 2012, a fost semnat un protocol între Patriarhia Română şi Ministerul Finan-ţelor Publice care consfiinţea colaboarea dintre cele două entităţi „prin schimb de informaţii în scopul identificării şi sancţionării activităţii de producţie şi/sau comerţ neautorizat cu obiecte şi veşminte de cult. Părţii bisericeşti îi revine misiunea de a transmite trimestrial Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) situaţia agenţilor economici care efectuează activităţi comerciale cu obiecte de cult cu încălcarea Legii cultelor“.

Faceţi o cerere, dar nu se poate

Modul practic în care se va face acest lucru a fost explicat de Patriarhie printr-o circulară din 2013 şi care a ajuns în toate parohiile din ţară. În ea se menţionează că „toţi preoţii au obligaţia de a identifica în parohii, agenţii economici care efectuează activităţi de producţie şi/ sau comerţ cu obiecte şi veşminte de cult întocmind rapoarte adecvate. Rapoartele preoţilor vor fi comunicate trimestrial către Protopopiate. Subvenţial, o dată cu întocmirea rapoartelor către protopopiate, preoţii vor încerca să strângă un material probatoriu constituit din facturi, bonuri fiscale, fotografii, date de identificare ale agenţiilor economici pentru a facilita activitatea angajaţilor ANAF.“

Am încercat vigilenţa preoţilor şi trebuie să admitem că sunt pe baricade. Sub pretextul că dorim să deschidem un magazin de obiecte bisericeşti în apropierea bisericilor, am încercat să obţi-nem aprobări şi binecuvântare din partea preoţilor sau a Patriarhiei.

Eşecul a fost deplin

Am zis că aceast apel la vigilenţă maximă din partea Patriarhie ar putea fi luată mai uşor în provincie, unde am avea şanse mai mari să punem bazele unui magazin. La Episcopia Giurgiu ni s-a spus politicos că trebuie să întocmim o hârtie oficială, în care să cerem binecuvântarea Preasfin-ţitului Ambrozie pentru deschiderea unui magazin. Am făcut acest lucru, dar peste trei zile am fost sunaţi şi informaţi că „episcopia are suficiente obiecte bisericeşti. V-am inclus în baza de date a celor de la sectorul administrativ. Dacă va fi nevoie vreodată de o suplimentare pentru astfel de obiecte vă vom contacta“. Încercând să aflăm orizontul de aşteptare în care vom fi contactaţi, ni s-a spus că „până acum nu am avut nevoie de obiecte bisericeşti din alte părţi“.

„Vă trimite Garda Financiară. Vă mănâncă“

Pe drumul de întoarcere, ne-am oprit în Bucureşti la o biserică din vecinătatea Patriarhiei. Discuţia se leagă repede.

Reporter: Cine ne dă binecuvântarea pentru a deschide un magazin bisericesc?

Preot: Nu vă dă nimeni. Eu nu am nici o treabă să-l faceţi pe o străduţă lângă biserică, din partea mea faceţi-o acolo. Dar o să vă sugrume imediat. Au trimis Garda Financiară peste alţii care au încercat.

Cine, Patriarhia?

Da. Aici nu se poate. Nu există. Patriarhia le trimite Garda Financiară pe cap. Îi mănâncă.

Dumneavoastră vă convine treaba asta?

Eu sunt angajat, ce să-mi convină? Eu sunt ca soldatul în armată. Nu pot să ies din front. Dumneavoastră faceţi cum vreţi, dar din punctul meu de vedere în Bucureşti nu se poate să deschideţi nimic. Mergeţi la Patriarhie să vă interesaţi.

Tot spre Patriarhie am fost îndrumaţi şi de către protopopul Macovei Romică. Acesta ne-a dat o mică speranţă spunând că „dacă aveţi un preţ bun, poate vi le ia Patriarhia. Noi lucrăm numai prin ei“.

Ajungem în final spre locul unde am fost îndrumaţi de toţi. La Patriarhia Română. Depozitul oficial şi singurul recunoscut de lege, de colportaj este o încăpere mare. Din prag vedem mai mulţi angajaţi care sortau cruciuliţe, cărţi, mici obiecte de cult, icoane, picturi, unele aruncate în mijloc, altele frumos aranjate pe rafturi.  Ni se spune că cel cu care trebuie să vorbim este Ieromonarhul Ioachim Bejenariu, şef serviciu colportaj Patriarhie. 

„Nu vă lăsăm. Avem un parteneriat cu Fiscul“ 

Îl găsim rapid, dar avântul ne este tăiat din start. 

Reporter: Am înţeles că pentru a deschide un magazin cu obiecte de cult trebuie să plătim o taxă.

Ioachim Bejenariu: Nu trebuie plătită nici o taxă şi nici nu vă permite legea. Pariarhia nu este în incapacitatea de a deschide magazine cu obiecte bisericeşti iar dumneavoastră, conform legii, nu puteţi deţine astfel de magazine.

Poate facem un parteneriat.

Sunteţi producători?

Importăm.

Nici nu încurajăm importul. Suntem în plină criză. La o ţară săracă săracă, dacă mai şi importaţi…

Din Moldova şi China. Am fost să ne interesăm la registratură, la contabilitate, pentru că sunt nişte lacune în lege.

Noi nu avem lacune. Legea poate da, dar noi nu. Din punctul nostru de vedere nu puteţi deschide. Ba chiar avem un parteneriat cu Fiscul şi nu vă vom încuraja. Dacă aţi fi fost producători, poate am fi putut stabili un parteneriat. Voi importaţi din China şi China nu are nici o treabă cu ortodoxia.

Deşi circulara Patriarhiei specifică foarte clar că preoţii sunt obligaţi să trimită rapoarte către ANAF pentru identificarea comerciaţilor de obiecte de cult care nu respectă legea, noul Cod Fiscal are o prevedere, într-un fel, contrară.

Astfel, articolul 59 prevede faptul că „pot refuza să furnizeze informaţii cu privire la datele de care au luat cunoştinţă în exercitarea activităţii lor preoţii, avocaţii, notarii publici, consultanţii fiscali, executorii judecătoreşti, auditorii, experţii contabili, medicii şi psihoterapeuţii, cu excepţia informaţiilor cu privire la îndeplinirea obligaţiilor fiscale stabilite de lege în sarcina lor.“ 

Arhiepiscopia Râmnicului, anchete incognito

Anul trecut, în Arhiepiscopia Râmnicului, în protoieriile Horezu şi Râmnicu Vâlcea s-a desfăşurat un control amplu la parohii. Au fost descoperite, prin metoda flagrantului, aproximativ 30 de parohii care comercializează lumânări a căror provenienţă nu este Arhiepiscopia Râmnicului. Conducerea instituţiei obligă parohiile, conform statutului şi legiuirilor Bisericii Ortodoxe Române (BOR), să ia lumânări doar de la fabrica Centrului Eparhial, potrivit cotidianului Indiscret de Oltenia.

Preoţilor prinşi că vindeau lumânări cumpărate din altă parte li s-a oprit indemnizaţia de la stat timp de trei luni. Măsura arbitrară a fost propusă într-o şedinţă a Consiliului Permanent al Arhiepiscopiei de vicarul administrativ Emilian Groşenoiu – care a orchestrat, de fapt, controlul. Desigur, cu aprobarea episcopului-vicar Emilian Lovişteanul. Iniţial, se propusese ca preoţii prinşi cu nereguli să fie obligaţi să cumpere câte un kilogram de lumânări – de la fabrica Arhiepiscopiei – pentru fiecare familie pe care o au în parohie, iar plata să se facă pe loc. Preasfinţitul  Emilian Lovişteanul nu a dorit să comenteze situaţia. „Nu ne faceţi bine când interveniţi. Când noi avem probleme, nu venim la presă să ni le rezolve. Sunt preoţii Arhiepiscopiei, iar aceste probleme vor fi rezolvate în interiorul Arhiepiscopiei, nu în presă“, a spus episcopul-vicar pentru publicaţia vâlceană. Unul dintre  preoţii sancţionaţi a declarat pentru „România liberă“, sub protecţia anonimatului, că situaţia este una destul de incomodă pentru ei. „La noi în parohii lumea este săracă. Nu le putem impune să cumpere lumânări mai scumpe din biserică sau să dăm oamenii afară. S-au trezit acum să facă parteneriat cu Garda Financiară, însă atunci când au închis fabrica de lumânări  a episcopiei de la Vâlcea şi au dat oamenii afară după care ei cumpărau lumânări de la Comăneşti de la un privat şi ni le băgau nouă pe gât. De câte ori trecem pe la protopiat plecăm cu portbagajul plin de obiecte de cult pe care suntem obligaţi să le vindem prin parohii“.

Încasări de zeci de milioane din obiecte de cult

Din lumânări şi calendare, din pelerinaje şi cherestea, dar şi din donaţii şi sponsorizări publice şi private, în vistieria cultelor din România intră, anual o sumă destul de consistentă. În 2010, Patriarhia Română a raportat la ANAF venituri de peste 68 milioane lei. În acelaşi an, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a avut încasări de 48,5 milioane lei, Arhiepiscopia Tomisului – 43 milioane lei, Arhiepiscopia Bucureştilor – 34 milioane lei, iar Eparhia Reformată din Ardeal – 29 milioane lei. În total, eparhiile principalelor culte (fie ele mitropolii, episcopii, dioceze, uniuni de biserici etc.) au avut, anul trecut, venituri de circa 450 de milioane de lei (aproape 110 milioane de euro).

Cele mai citite

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...

Toți cei 45 de pasageri dintr-un autobuz și-au pierdut viața într-un accident în Africa de Sud

Aproape toţi pasagerii dintr-un autobuz, 45 de persoane, şi-au pierdut viaţa joi în Africa de Sud într-un accident rutier grav, după ce vehiculul în...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă