20.3 C
București
miercuri, 24 aprilie 2024
AcasăSpecialAnalistul economic Sorin Dinu, despre noul program de guvernare: Nu s-au oprit...

Analistul economic Sorin Dinu, despre noul program de guvernare: Nu s-au oprit din încercarea de a falimenta țara, au mers mai departe

Noul program de guvernare va trimite numeroase companii private din România în faliment, crede analistul economic Sorin Dinu. Acesta a interpretat, într-un interviu pentru „România liberă“, principalele puncte din planurile Cabinetului Tudose.

RL: Cum este noul program de guvernare al Cabinetului Tudose faţă de vechiul program, al Cabinetului Grindeanu?
Sorin Dinu: Este dezastru. Faţă de vechiul program, crește salariul minim. Pe vechiul program de guvernare, salariul minim net trebuia să crească anul viitor la 1.510 lei (acum este de 1.450 de lei – n.r.), în anul 2019 la 1.625 de lei și în 2020 la 1.750 de lei. În noul program de guvernare se prevede astfel: 2018 – 2.000 de lei; 2019 – 2.200 de lei; 2020 – 2.400 de lei, iar pentru studii superioare 2018 – 2.300 de lei, 2019 – 2.640 de lei și 2020 – 3.000 de lei.

Care este explicaţia, ce urmăresc?
Aceeași poveste care se pare că-i obsedează: ideea economistului francez Thomas Piketty, respectiv cum se împarte profitul între Capital și Muncă. Domnii aceștia își doresc să ajungă la jumătate–jumătate. Este peste 40% dat Muncii în anul 2020. Nu prin faptul că se îmbunătăţesc condiţiile economice din România, ci pentru că așa doresc ei să împartă potenţialul profit. Atunci, au început să lucreze la salariul minim.

Salariul minim mărit duce profitul brut din exploatare în marjă negativă

Dar nu au bani destui ca să facă aceasta. 

Nu că nu au ei bani. Aceasta afectează întreaga economie, de stat sau privată. Pe vechile salarii, în anii 2015-2016, excedentul brut de exploatare, adică profitul de exploatare, ca pondere în cifra de afaceri, era undeva la 12%. Aplicând aceste creșteri de salariu minim, care de fapt se vor reflecta în creșterea tuturor salariilor, pe prognoza de PIB din programul iniţial de guvernare excedentul brut de exploatare a scăzut la 6,4% în anul 2020.

Profitul brut al exerciţiului trece pe marjă negativă aproape la scara întregii economii (Industrie, Construcţii, Comerţ și alte servicii, reprezentând 75% din numărul salariaţilor). Dacă pe primul program se înjumătăţea de la 3,2% la 1,5%, acum se duce la -2,6%. Practic, numai prin măsura aceasta, trimit companiile în faliment.

Sau le obligă să-și micșoreze cifra de personal.

Da, dar aceasta se face cu investiţii. Ca să le faci, trebuie să ai profit. E vorba despre capacitatea de îndatorare pe care o ai. Nu numai că decapitali-zează companiile, dar blochează orice fel de investiţii viitoare. Sunt niște companii, cele mai bune, ce vor fi afectate probabil. Li se va reduce marja. Ele vor încerca să facă investiţii. Probabil că vor putea, dar înseamnă că vor reduce personalul, cum spuneaţi.

Companiile medii vor fi afectate mai mult, în funcţie de gradul de îndatorare, dacă mai pot să se îndatoreze suplimentar. Pe analiza de risc, o companie, de exemplu, are datoria mai mare de 3,5-4 ori profitul EBITDA (n.n.: dina-in-te de aplicarea taxelor și impozitelor). Companiile noastre sunt deja îndatorate din perioada de criză. Această măsură le aruncă direct în insolvenţă, faliment. Reorganizare? Aceasta înseamnă scăderea numărului locurilor de muncă.

“S-a dus orice formă de competitivitate externă a României!”

Pe lângă aceasta, doresc să impună impozitul pe cifra de afaceri în 2-3 trepte.

Dacă profitul de exploatare va fi în marja lui, de 6%, cu un impozit de 5% din cifra de afaceri, pierderea finală va fi și mai mare. Vor să impoziteze orice cifră de afaceri, indiferent dacă firma are sau nu profit. S-a dus orice formă de competitivitate externă a României! Ei cred că vor veni unii să investească în România, ca să vină ei pe urmă, să le ia banii…

Atunci înseamnă că, dacă va veni în viitor un guvern responsabil, clasele sociale ce așteptau măriri de salarii vor protesta. S-a creat o așteptare socială enormă.

Ca în Grecia. În programul de guvernare se spune că impozitul pe profit încasat anul acesta a crescut cu 7% faţă de anul trecut. Nu e adevărat. La ultima raportare de pe luna mai privind execuţia bugetară, încasările din impozitul pe profit au scăzut cu 5,1%. Unde e creșterea de 7%? Nu mai vorbesc despre TVA… Nu s-au oprit din încercarea de a falimenta ţara, au mers și mai departe, au exacerbat. Ei spun că, pentru că au crescut încasările din impozitul pe profit, vor elimina impozitul pe dividende.

Dar elimină impozitul pe profit…

Nu are nicio legătură.

Într-o lună, România a ajuns la deficit bugetar mai mare decât în primele patru luni

Suntem în prezent pe deficit sau pe excedent bugetar?

Până în aprilie, excedentul bugetar a fost mai bun decât în anul 2016. Pentru mai, deficitul bugetar este de aproape trei ori mai mare. Cheltuielile au crescut cu 18 miliarde lei în primele cinci luni din anul 2016. În primele cinci luni din anul acesta au crescut cu 21,8 miliarde lei! Mai mult cu 3,6 miliarde lei!

Pe ce anume?

Salarii, bunuri și servicii, transferuri (banii pe care îi împart discreţionar la autorităţile locale), asistenţă socială, proiecte nerambursabile. Într-o singură lună, au prăbușit bugetul. Să extrapolăm aceasta la lunile care au mai rămas până la sfârșitul anului și vedem unde ajungem.

Vom fi în faliment?

Nu cred că vom fi chiar în faliment decât dacă băncile vor refuza să mai finanţeze deficitul bugetar. Vom mai rezista o perioadă. Atunci, vor retrage orice resursă financiară internă ca să finanţeze deficitul. Când nu vor mai avea resurse, vom fi declaraţi faliţi. Cei care au dus România în pragul falimentului în 2007-2008 sunt acum la putere.

Investesc în Sănătate, e bine.

Vor crea 50.000 de locuri de muncă în Sănătate. De ce? Pentru ce? Unde e analiza de impact? Scopul meu nu e să creez locuri de muncă în Sănătate, ci să cheltuiesc banii strânși de la asiguraţi ca să li se îmbunătăţească starea de sănătate.

citeşte şi: Experții avertizează că PSD duce țara în faliment. Analiști: creșterea salariului minim va falimenta firmele

Dacă creezi 50.000 de locuri noi de muncă în Sănătate, seamănă cu ideea de pe vremea comunismului. În anii ’50-’60, erau acei indicatori cantitativi. Oţel/cap de locuitor, medici/mia de locuitori. Acestea s-au dus, lumea modernă se uită la eficienţă, acestea sunt documente de Congresul al XIV-lea al PCR.

Vor să construiască un spital republican la București…

…cu 2.500 de paturi. Nouă spitale regionale, cu câte 1.000 de paturi, să modernizeze spitalele de urgenţă… Ideea spitalelor regionale de urgenţă era că realizezi o structură piramidală, ca să am aparatură pe care să o utilizez la parametri, nu să am un aparat pe care să-l folosesc de cinci ori pe an, să am costuri. Risipesc banii așa. 

Moody’s și S&P se pregătesc să downgradeze România

Moody’s deja a trimis atenţionare că, dacă Guvernul continuă pe acest drum, se schimbă ratingul. S&P la fel. Pe 31 mai, Comisia Europeană spunea clar, în recomandări, despre România că are termen cinci luni să vină cu măsurile prin care să readucă deficitul structural pe MTO. Deja ne îndepărtasem în anul 2016, acum ne vom îndepărta și mai mult.

Urmarea: sancţiunile. Prima sancţiune pe care poate să o primească România este un depozit de 0,2% din PIB. În contextul Brexit, se discută cum să se ajusteze bugetul comunitar. Crearea unei Trezorerii a Zonei Euro. Integrare mai mare, cu menţiunea că toţi cei care nu fac reformele structurale nu vor primi fondurile europene. Este o măsură care se poate extinde ușor la toţi membrii UE.

Fondul suveran, “un fond de jefuire”

Norvegia are fondul suveran Statoil. Puţin sub 900 de miliarde de dolari. Extrage petrol şi gaze. Tot profitul se duce în asistenţă socială, cu predilecţie în pensii. Viitorul nostru fond nostru suveran ce pare a fi?

Este fond de jefuire. Companii precum CE Hunedoara, CE Oltenia şi Oltchim nu se vor închide, ci vor fi introduse într-un program de reorganizare, cum a fost şi Hidroelectrica. Oamenii aceştia n-au înţeles nimic din Hidroelectrica.

Aceasta nu e un succes al lui Borza. A fost o companie care s-a restructurat singură când i-au tăiat căpuşele, care au fost chiar statul român. Oltchim a trăit pe seama statului 15 ani. Se doreşte ca fondul acela de investiţii să investească în CFR, Tarom, Nuclearelectrica.

Să facă unităţile 3 şi 4 şi retubarea unităţilor 1 şi 2 de la Cernavodă. Aceste companii ar trebui să-şi caute finanţare…. Dacă luăm tot programul, de sus până jos, e de documentele Congresului al XIV-lea. Vor să creeze Direcţia de Programare Economică.

“Nu mai vine nimeni să investească în România!”

Vor deci să refacă astfel Comitetul de Stat al Planificării. Acum, îl vor forma la Comisia de Prognoză. Vor să impoziteze cu 20% mai mult pe cei ce extrag resurse şi le prelucrează în afara ţării. Nu mai investeşte astfel nimeni în Marea Neagră şi în orice resursă din România! Nu mai vine nimeni să investească în România! Poate ruşii, dacă asta îşi doresc, poate vor să intrăm în CSI.

PSD anunţă introducerea unui impozit de solidaritate.

Impozit de solidaritate? Pe veniturile mari? Adică, să dai şi mai multe ajutoare? Vor să investească banii în Şantierul Naval Constanţa, al domnului Bosânceanu? De ce nu poate să investească singur? Trebuie să dea statul bani? De ce trebuie să investesc în CFR sau în CEC sau în Nuclearelectrica sau în oricare altă companie de stat? Să se ducă să caute investitori… Dar ei nu au nici o strategie, singura lor strategie e de prăduit banii.

Caută noi resurse financiare…

… care, pe baza decapitalizării companiilor de stat, vor fi prăduite pe partea de investiţii, pentru că le vor face prietenii. După aceea, vor fi şi emisiuni de obligaţiuni. În final, vom fi faliţi. Toată chestia asta nu va duce decât la falimentul României.

Moody’s şi S&P se pregătesc să downgradeze România

Moody’s deja a trimis atenţionare că, dacă Guvernul continuă pe acest drum, se schimbă ratingul. S&P la fel. Pe 31 mai, Comisia Europeană spunea clar, în Recomandări, despre România, că are termen cinci luni să vină cu măsurile prin care să readucă deficitul structural pe MTO.

Deja ne îndepărtasem în anul 2016, acum ne vom îndepărta şi mai mult. Urmarea: sancţiunile. Prima sancţiune pe care poate să o primească România este un depozit de 0,2% din PIB. În contextul Brexit, se discută cum să se ajusteze bugetul comunitar. Crearea unei trezorerii a Zonei Euro. Integrare mai mare, cu menţiunea că toţi cei care nu fac reformele structurale nu vor primi fondurile europene. Este o măsură care se poate extinde uşor la toţi membrii UE.

“Urmaşii comuniştilor au ieşit la lumină”

Cum ieşim din acest cleşte?

Urmaşii comuniştilor au ieşit la lumină şi vor să introducă comunismul în România.

Fără ideologie.

Comunismul de tip nou. Vor să cumpere voturi. O treime din rezervele valutare ale României sunt la Trezorerie. Dacă vor intra şi în banii de la Trezorerie, ne îndreptăm spre faliment. O ţară fără excedente financiare nu produce rezerve.

Statul român, ca să îşi finanţeze deficitul, va trebui să împrumute bani de pe piaţa internă. Acesta e drumul spre faliment. Va rade orice investiţie privată. Conform ultimului raport de la BNR, cu indicatorii monetari, creditul guvernamental a crescut cu 10,1% faţă de anul trecut.

Cel privat – nici nu mai are rost să discutăm. Vorbim despre o jefuire a resurselor ţării de o gaşcă de incompetenţi. Sau de hoţi, nu ştiu. Venezuela, Grecia – acestea sunt targeturile lor. E o nouă revoluţie bolşevică ce fac ei. Ne îndreptăm spre o chestiune nu numai comunistă, dar şi neofeudală.

Cele mai citite

Coreea de Nord a trimis o delegație în Iran, pentru discuții economice și militare. Ambele țări avansează în domeniul nuclear

O delegație din Coreea de Nord a plecat de la Phenian spre Iran, unde urmează a fi primită de oficiali de la Teheran. Delegația nord-coreeană...

Rețetă de Conopidă la Cuptor

Ingrediente o conopidă mare (aproximatic 2 kg) 400 g de smântână cu 12% grăsime 230 g cașcaval 2 ouă o bucată mică de unt necesară pentru a unge vasul pentru cuptor o...

Vizită importantă la București. Comisarul european pentru parteneriate internaționale vine în România

Vizita comisarului european pentru parteneriate internaționale, Jutta Urpilainen, la București în perioada 24-25 aprilie, marchează un moment important în dialogul dintre Uniunea Europeană și...
Ultima oră
Pe aceeași temă