Lipsa fondurilor necesare pentru conservare a facut ca ramasitele istoriei si culturii de la Pontul Euxin sa se degradeze continuu. Bugetul Muzeului National de Istorie si Arheologie Constanta este mult prea sarac pentru a suporta toate cheltuielile legate de conservarea descoperirilor arheologice. Doar obiectivele situate in zone turistice au o soarta ceva mai buna.
S.O.S. termele romane!
O problema urgenta este reabilitarea si protejarea termelor (baile publice romane). Intr-o prima faza, acestea au fost cercetate si reabilitate in jurul anului 1970. Arheologii sustin ca trebuie gasita o modalitate pentru punerea lor in valoare. Mai inainte trebuie insa reabilitate, iar suma necesara este de circa patru miliarde lei vechi.
Mormantul de la Zorile, in pericol
O descoperire de mare valoare este mormantul pictat, gasit in 1988 in zona restaurantului Zorile. Cavoul paleocrestin dateaza din secolele III-IV d.Hr. si are nevoie de o cladire protectoare. In interiorul sau au fost descoperite cateva schelete umane datand din secole diferite. Exista un proiect pentru construirea unei cladiri de protectie, aprobat de Ministerul Culturii. Specialistii spun ca suma la care s-ar ridica atat conservarea, cat si protejarea monumentului este de circa cinci miliarde lei vechi.
Vandalizate de cautatorii de comori
Majoritatea santierelor din Dobrogea sunt luate cu asalt si distruse de asa-zisii cautatori de comori. Anul trecut, „victima” a cazut Cetatea Ulmetum, de unde au fost sustrase toate noile descoperiri. Mormantul pictat a fost si el devalizat de hoti. Pentru ca nu au descoperit relicve de valoare, cautatorii de comori au furat aparatele de masurare a temperaturii si umiditatii, distrugand si zgariind peretii.
Complexul Rupestru, reabilitat
Autoritatile incearca, pe alocuri, conservarea si reabilitarea catorva monumente arheologice. Astfel, Ministerul Culturii a decis sa aloce fonduri pentru reabilitarea Complexului Rupestru de la Basarabi. Este vorba despre cele mai vechi lacasuri de cult de pe teritoriul tarii noastre, pastrate in intregime, care alcatuiau un complex monahal. Perioada saparii acestor bisericute rupestre este in secolele IX-XII. In afara inscriptiilor cu caractere diferite, se pot observa si numeroase desene geometrice, zoomorfe, antropomorfe si schematizari, din care nu lipsesc motivele florale. Complexul Rupestru de la Basarabi cuprinde lacasuri de cult, galerii ramificate sub forma de labirint, cavouri, morminte, locuinte, toate sapate in masivul de creta. Obiectivul se afla in administrarea Muzeului de Istorie Nationala si Arheologie Constanta care a primit, in anul 2000, din partea Cosiliului Judetean, suma de cinci miliarde lei vechi pentru lucrari de restaurare. Cu acesti bani s-a reusit doar montarea unui acoperis nou.
