Management de stat: drum nereparat, dar banii daţi
Drumul european DN6 (Craiova-Timişoara) trebuia reparat în proporţie de 75% cu banii UE (programul ISPA) cu începere din 2002. Zece ani mai târziu banii sunt pierduţi iar lucrările nu sunt terminate. Constructorul, o firmă fără nici o capacitate tehnică şi financiară, va pleca cu buzunarele pline din România după ce a dat CNADNR în judecată. Contractul de reparare a celor 30 de kilometri din DN6 dintre Filiaşi şi Ciochiuţa a fost semnat cu firmele elene Proodeftiki şi Athena în 2002. Trei sferturi din suma necesară lucrărilor, care era de 21 milioane euro, a fost oferită gratuit de UE.
Modernizarea presupunea lărgirea parţială a drumului la patru benzi şi trebuia terminată în 2005. Cu câteva luni înainte de termen lucrările erau terminate doar 50%, fapt care a determinat CNADNR şi unitatea
ISPA subordonată să rezilieze în octombrie 2005 contractul. Trei luni mai târziu, în februarie 2006, fostul director al unităţii ISPA, Cătălin Birtea, este înlocuit de Daniela Drăghia (actualul director general al CNADNR) care a decis reluarea contractului, condiţionată de îndeplinirea unor cerinţe de către constructorii greci. Aceştia sunt şi iertaţi de penalităţi pe motiv că plata acestora le-ar îngreuna situaţia financiară şi nu ar mai putea continua lucrările. Agonia ţine până în 2007 când CNADNR renunţă definitiv la contract. Grecii acţionează compania în judecată, solicitând daune de 13 milioane de euro, printre motive fiind şi creşterea preţului la oţel pe durata contractului. Pentru a termina lucrările, compania condusă de persoana care a decis reluarea contractului în 2006, anume Daniela Drăghia, va trebui să plătească avocaţilor un milion de euro ca să o apere de pretenţiile grecilor şi alte 19 milioane de euro ca să termine lucrările. Factura este o pierdere de aproximativ 45 de milioane de euro, adică diferenţa între alocaţia iniţială de la bugetul de stat (5 milioane de euro – un sfert din valoarea totală a proiectului) şi costul final al acestuia, 50 de milioane de euro suportaţi acum de la buget.
Lingvistul care punctează oferte
Deseori, la licitaţii ofertele sunt analizate de angajaţi care n-au nici în clin, nici în mânecă cu domeniul construcţiilor. O ofertă este punctată individual de cei 4-5 membri ai unei comisii de licitaţie (numită prin ordin al ministrului Transporturilor), iar punctajul final rezultă prin medierea celor individuale.
Comisia care a analizat ofertele pentru lotul 2 al centurii Bucureşti a inclus-o pe Andreea Wisosenschi, traducător în cadrul companiei.
Lingvista a trebuit să judece dacă succesiunea derulării lucrărilor sugerată de un constructor era mai bună decât a altuia sau care tip de pod e mai bun şi să dea puncte ofertelor pe baza acestor criterii.
Consecinţa logică a lipsei de profesionalism şi corectitudine la organizarea licitaţiilor este apariţia unor situaţii paradoxale în care contracte importante ajung la firme plasate pe ultimele locuri la licitaţie, chiar şi fără vreo intenţie bănuită a companiei.
Licitaţia pentru al doilea lot al autostrăzii Timişoara-Lugoj este un bun studiu de caz. Firma Tehnologica Radion, situată la licitaţia din primăvara acestui an pe locul 8 din 9 la criteriul preţ, are toate şansele să primească contractul după ce atât Curtea de Apel Bucureşti, cât şi Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, i-au dat dreptate în mai multe rânduri.
Şansa firmei Tehnologica Radion a fost că CNADNR a respins pe diferite motive şapte dintre cele nouă oferte primite, reţinând oferta sa şi pe cea a asocierii Tirrena Scavi-Condotte-Cossi, situată pe locul 2.
La asemenea duritate în excluderea competitorilor s-ar înţelege că oferta italienilor era solidă. Tehnologica Radion a demonstrat în justiţie şi la Consiliul Contestaţiilor că asocierea italiană nu îndeplinea mai multe criterii de calificare la licitaţie şi i s-a dat dreptate prin decizie definitivă şi irevocabilă.
Exceptând situaţia absurdă în care va anula licitaţia, CNADNR va fi obligată să dea contractul firmei Tehnologica Radion, ce a cerut cu 40 de milioane de euro mai mult decât primul clasat.
