Potrivit cotidianului britanic The Indepedent, chiar dacă guvernul francez a invocat în favoarea expulzării faptul că taberele de romi au devenit un focar al traficului de persoane, al prostituţiei şi al infracţionalităţii, criticii au detectat în spatele acestor măsuri încercarea preşedintelui Sarkozy de a distrage atenţia publicului de la problemele cu care se confruntă conducerea sa. Dacă acest lucru este adevărat, atunci nu ar fi nimic nou sub soare, crede The Independent, citat de Agerpres. Imigranţii ajung adesea să fie consideraţi ţapi ispăşitori, mai ales în perioadele de stres economic.
Franţa nu ar fi prin urmare singura ţară care ar recurge la o astfel de strategie. Italia, spre exemplu, şi-a hărţuit şi deportat imigranţii romi de mai mulţi ani. De asemenea, în SUA se poartă în acest moment o dispută legală cu privire la o lege adoptată de către guvernul statului Arizona care oferă poliţiei dreptul de a cere actele de identitate în scopul detectării imigranţilor ilegali din Mexic.
Ipocrizia este mare, scrie cotidianul britanic, amintind că tatăl preşedintelui Sarkozy a fost un aristocrat maghiar, care a fugit în Franţa după cel de-al Doilea Război Mondial. Dar ipocrizia nu se limitează la politicieni. Cele mai multe naţiuni avansate din punct de vedere economic – Australia şi America mai presus de toate – au fost îmbogăţite de imigranţi, adaugă The Independent.
Adepţii unei abordări politice dure au parte de o vara agitată, scrie şi Der Spiegel, care atenţionează la rândul său că ‘Sarkozy şi-a găsit un ţap ispăşitor’ şi că ofensiva franceză împotriva romilor nu este străină de calculul politic. Ministrul de Interne, Brice Hortefeux, unul dintre campionii expulzărilor, şi-a trâmbiţat succesul răsunător. Guvernul vrea să afişeze o determinare încapăţânată în politicile sale vizând romii. Hortefeux nu este singurul membru al cabinetului care afişează astfel de atitudini severe.
Un alt membru al cabinetului de la Paris, Christian Estrosi, ministru al industriei şi totodată primarul oraşului Nisa, a abordat la rândul său un ton hotărât. ‘Oraşele care nu îndeplinesc normele de securitate trebuie să fie forţate să plătească penalităţi fiscale dure’, a propus el. Cu alte cuvinte, scrie Der Spiegel, municipalităţile care îşi arată simpatia faţă de romi vor fi sancţionate. La începutul acestei săptămâni, Estrosi a fost chiar şi mai clar. El s-a declarat deosebit de îngrijorat de faptul că oraşele controlate de primarii Partidului Socialist (PS) ‘nu îşi îndeplinesc complet atribuţiile atunci când vine vorba de prevenirea infracţionalităţii’.
Pe de altă parte, politica de repatriere a romilor nu este nouă în Franţa. Anul trecut, aminteşte publicaţia germană, Franţa a trimis aproximativ 10.000 de romi înapoi în România şi Bulgaria. Aproximativ 70% dintre aceştia s-au întors de bunăvoie, în condiţiile în care guvernul francez le-a oferit un ajutor pentru a se reinstala. În acest an însă, Parisul a părut că vrea să se folosească de expulzări ca de un instrument politic. Comentariile de tipul celor făcute de Hortefeux şi de Estrosi sunt utile pentru a ţine prima pagină a ziarelor. De altfel, Hortefeux, un prieten personal al lui Sarkozy încă de la începutul carierei sale politice, a cerut în mod repetat legi mai stricte.
Aliaţii preşedintelui au avut succes în menţinerea problemei siguranţei naţionale printre priorităţile de pe agenda politică, folosindu-se de tactici bine-cunoscute: un amestec de propagare a fricii şi de xenofobie. Amestecul s-a dovedit antidotul perfect la popularitatea în cădere liberă al guvernului Sarkozy, dar şi un instrument util pentru a-i pune pe oponenţii lui Sarkozy în defensivă, în condiţiile în care opoziţia socialistă plănuieşte să îşi prezinte propunerile privind siguranţa internă abia la începutul anului viitor.
Pe de altă parte, măsurile lui Sarkozy au generat un val de proteste, nu doar din partea opoziţiei ci şi din partea membrilor propriului partid. ‘Este o politică şocantă’, declara Francois Goulard, un parlamentar al UMP, în timp ce colegul său Jean-Pierre Grand susţine chiar că arestările amintesc de arestarea în masă a ţiganilor din Franţa ocupată în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Este o dezbatere care arată, de asemenea, cât de puţin succes a avut guvernul lui Sarkozy în lupta împotriva bandelor organizate şi a infracţionalităţii obişnuite.
Reprezentanţii poliţiei au declarat că Sarkozy este în primul rând de vină pentru acest eşec. Ca ministru de interne, Sarkozy a fost popular în rândul poliţiştilor pentru că le-a crescut salariile şi le-a oferit echipamente noi. Atunci când a devenit preşedinte, Sarkozy a redus bugetul poliţiei. Totodată, în ultimii trei ani, autorităţile au dispus tăierea a 9.120 de locuri de muncă în rândurile poliţiştilor, iar alte 3.500 sunt aşteptate să fie reduse până în 2012.
The Daily Telegraph vorbeşte despre o extrem de mediatizată ‘returnare asistată’ a romilor către România şi aminteşte că joi Comisia Europeană a avertizat autorităţile franceze să respecte normele europene privind libertatea de circulaţie. ‘Monitorizăm situaţia îndeaproape şi amintim Franţei că normele privind dreptul la liberă circulaţie trebuie respectate’, a declarat Matthew Newman, un purtător de cuvânt al executivului european.
În replică, ministrul francez de interne, Brice Hortefeux, a cerut UE să facă mai mult pentru integrarea romilor, transmite DPA. ‘Aştept de la Comisia Europeană să demonstreze că este capabilă să faciliteze accesul romilor la educaţie, locuri de muncă şi locuinţe’, a spus el. Potrivit agenţiei germane de presă, Consiliul Central al comunităţii sinti şi roma din Germania a făcut apel la guvernul francez să abandoneze expulzările, argumentând că imigranţii expulzaţi sunt trimişi înapoi într-un mediu de sărăcie extremă şi de greutăţi.
Pe de altă parte, autorităţile din România sunt mai rezervate. Preşedintele Traian Băsescu a promis să coopereze cu Parisul în ceea ce priveşte delincvenţii de etnie romă şi a anunţat că vor fi trimişi în Franţa mai mulţi agenţi de poliţie.
Expulzările în masă bazate pe considerente etnice încalcă legislaţia Uniunii Europene, scrie cotidianul New York Times, citându-l pe Robert A. Kushen, director executiv al Centrului European pentru Drepturile Romilor, cu sediul la Budapesta. Totodată, eşecul Franţei de a face o evaluare individuală fiecărui caz de rom expulzat încalcă normele UE.
Franţa a declarat că a expulzat anul trecut 10.000 de romi – două treimi din populaţia romă despre care se estimează că ar trăi în Franţa – fără ca în jurul acestor expulzări să existe publicitatea de acum. Însă romii se pricep să revină în România şi Bulgaria -unde susţin că se confruntă cu o discriminare şi o sărăcie mai mare decât în Franţa – pentru a se întoarce apoi în Franţa, unde potrivit normelor UE, pot intra fără viză.
Olivier Bernard, medic pediatru care îndeplineşte funcţia de preşedinte al organizaţiei Medicii Lumii din Franţa, crede însă că problema romilor este supraevaluată. În opinia acestuia, romii nu reprezintă o problemă majoră, dat fiind numărul lor mic şi faptul că această campanie de expulzare se desfăşoară de câţiva ani.
De asemenea, Bernard aminteşte că romii expulzaţi pot reveni înapoi, următoarea zi, complet legal. Ceea ce s-a schimbat, subliniază el, este agresivitatea şi frecvenţa cu care sunt expulzaţi romii din tabere. Problemele pe care le întâmpină Franţa reflectă dificultăţile pe care le au toate populaţiile europene cu comunităţile lor nomade, a precizat Bernard.
Italia, remarcă NY Times, a expulzat masiv romii în ultimii doi ani, invocând că aceştia reprezintă ‘ameninţări la adresa siguranţei’. La rândul său, Suedia a expulzat aproximativ 50 de romi în primăvara trecută, Danemarca recurge la această măsură în prezent, iar Germania încearcă să repatrieze refugiaţii romi în Kosovo. Aceştia din urmă au fost alungaţi de albanezi din Kosovo, care i-au acuzat de colaborare cu sârbii în războiul civil din 1999.
Sub titlul ‘Luaţi-vă romii înapoi’, The Economist scrie că, la Bucureşti, mulţi consideră decizia de expulzare ca fiind nedreaptă şi oportunistă, o strategie de PR menită să ducă la creşterea popularităţii lui Nicolas Sarkozy, aflat tot mai jos în sondaje. ‘Nu cred că Sarkozy este rasist, dar se foloseşte de romi pentru a-şi spori popularitatea’, spune Florin Cioabă, autointitulat ‘rege al tuturor ţiganilor’.
Până acum, returnările au fost ‘voluntare’, ceea ce înseamnă că fiecare adult care alege să se îmbarce primeşte 300 de euro, plus 100 de euro pentru fiecare minor. Realizând că nu vor putea să-i împiedice pe romi să revină în Franţa după un timp, oficialităţile franceze amprentează fiecare rom expulzat pentru a se asigura că nu vor încasa de mai multe ori ‘primele’ de repatriere.
Hotărât să nu lase lucrurile neterminate, Parisul face presiuni asupra Bucureştiului pentru a-i ‘integra’ pe romi. România a numit un secretar de stat care să se ocupe de problema romilor din afara ţării. Valentin Mocanu va zbura la Paris spre sfârşitul lunii pentru a elabora o strategie pentru integrarea romilor. Numirea sa s-a produs în pofida faptului că alte 18 posturi similare au fost desfiinţate ca urmare a planului de austeritate adoptat de guvernul român în încercarea de a întruni condiţiile impuse de Fondul Monetar Internaţional pentru deblocarea tranşelor de împrumut din acordul de asistenţă cu România.
Însă în condiţiile în care rata şomajului va depăşi 8,5% în acest an, salariile au scăzut, iar taxele de consum au crescut, pentru romi va fi greu să găsească de muncă şi un loc decent în care să trăiască, comentează The Economist, care conchide că implicarea romilor în acte de delincvenţă va fi greu de evitat.
Pe de altă parte, The Washington Post şi Associated Press citează declaraţiile lui Alexandre Le Cleve, purtător de cuvânt pentru Rom Europe, care spune că expulzările sunt inutile. ‘Cei care au plecat în această dimineaţă (joi dimineaţă – n.red.) pot foarte bine să ia un avion chiar în seara asta şi să se întoarcă în Franţa. Unii romi au fost trimişi înapoi de şapte sau opt ori şi de fiecare dată au primit faimoşii 300 de euro’, spune el.
Pe fondul demarării expulzării romilor din Franţa, cotidianul britanic The Guardian remarcă că romii – cea mai marginalizată comunitate din Marsilia – experimentează în acelaşi timp şi teama şi resemnarea. Teamă pentru că în ultimele săptămâni, autorităţile şi-au intensificat presiunile şi resemnare, deoarece după ani de expulzări repetate şi de izolare socială, mulţi dintre ei au mai văzut tot ceea ce se întâmplă azi şi în trecut.
În Marsilia trăieşte o mare parte – poate chiar până la o cincime – din totalul populaţiei rome din Franţa estimată la 15.000 – 20.000 de persoane. În pofida reputaţiei oraşului că şi-ar fi integrat cu succes romii, membrii acestei comunităţi trăiesc la fel de izolaţi aici ca şi în alte părţi ale Europei. Observatorii susţin că numeroasele expulzări şi discriminarea generalizată i-au împins pe romi la marginea societăţii.
Speranţa de viaţă a acestor romi este estimată că ar fi cu circa 20 ani mai mică cea a romilor francezi. Pentru copii, asigurarea educaţiei este dificilă. Un studiu a constatat că în anul şcolar din 2008/09, doar 50 dintr-un număr estimat de 600 de copii romi din Marsilia au fost înscrişi la şcoală, în timp ce pentru adulţi, găsirea unui loc de muncă este extrem de dificilă.
Pe de altă parte, autorităţile din Marsilia neagă acuzaţiile că nu fac suficient, subliniind eforturile făcute pentru a furniza asistenţa medicală romilor, dar şi un proiect – aplaudat de către ONG-urile locale – de a ajuta 10 familii considerate capabile şi doritoare să se integreze. Cu toate acestea, Christophe Reynaud, un oficial de la prefectura din Marsilia responsabil cu politica faţă de romi, a declarat pentru The Guardian că ‘nici nu se pune problema’ ca acest proiect să fie extins pentru că s-ar neglija astfel alte persoane – francezi sau imigranţi legali – care se confruntă cu dificultăţi sociale.
Agenţia de presă chineză Xinhua remarcă agitaţia care s-a resimţit pe Aeroportul Internaţional ‘Aurel Vlaicu’ din Bucureşti şi prezenţa masivă a presei, în momentul în care 61 de români de etnie romă deportaţi de autorităţile franceze au sosit în ţară, fiind aşteptaţi de rude şi de către reprezentanţi ai Partidului Romilor.
Cei mai mulţi repatriaţi, relatează agenţia citată, au refuzat să comenteze şi au părut destul de agresivi. Câţiva au acceptat însă să vorbească despre experienţele lor în Franţa şi despre planurile de viitor. ‘Voi merge cu siguranţă înapoi în Franţa, pentru că noi, romii, nu avem nimic de făcut aici în România şi eu nu am nimic să le ofer celor trei copii ai mei aici’, a mărturisit Adrian Paraipan, un bărbat de 37 de ani. El a adăugat că deşi în Franţa a trăit într-o tabără lipsită de condiţii de igienă, s-ar întoarce mai degrabă acolo. De asemenea, bărbatul a precizat că autorităţile franceze i-au tratat bine în timpul procedurii de repatriere, dar că s-a simţit ‘forţat’ să se întoarcă în România.
Xinhua atrage însă atenţia că, deşi guvernul român dispune de strategii şi de politici speciale pentru integrarea romilor în comunitatea locală, în practică eforturile sunt în mare măsură inutile, din cauza – susţin analiştii – acţiunilor insuficiente ale guvernului şi a tradiţiilor persistente ale romilor.
