Potrivit unui comunicat de presă al Parlamentului European, această instituție “dorește ca acordul de asociere cu Regatul Unit să fie cât de profund posibil, bazat pe trei piloni principali: parteneriat economic, parteneriat în domeniul afacerilor externe și aspecte sectoriale specifice. Pe de altă parte, o țară care nu este membru al UE nu poate beneficia de aceleași drepturi ca un stat membru, iar integritatea pieței unice și a uniunii vamale trebuie păstrată permanent”.
Acest punct de vedere a fost exprimat de europarlamentari, printr-o rezoluție adoptată săptămâna trecută. Rezoluția se referă la viitoarele negocieri cu Guvernul britanic asupra noului parteneriat ce va urma perioadei de tranziție prevăzută după Brexit. Europarlamentarii au aprobat acest text cu 543 voturi pentru, 39 împotrivă și 69 de abțineri.
“Având în vedere dimensiunea economiei Regatului Unit și proximitatea sa, viitorul cadru concurențial dintre cele două spații trebuie să fie deschis și echitabil, garantat prin norme egale în domenii precum cel social, cel fiscal, cel al ajutoarelor de stat, cel al protecției mediului si a consumatorilor. Pentru a menține relații comerciale fără cote și fără tarife, este necesar ca guvernul britanic să se angajeze să-și actualizeze normele în domenii precum competiția, standardele de muncă și protecția mediului, pentru a asigura o aliniere dinamică între legile Uniunii și cele britanice”, consideră Parlamentul European.
În caz contrar, dacă Regatul Unit nu va respecta legile și standardele UE, Comisia Europeană ar trebui „să aprecieze dacă este posibil să se aplice cote și tarife pentru sectoarele cele mai sensibile, precum și dacă este nevoie de clauze de salvgardare pentru a proteja integritatea pieței unice a Uniunii”. Autoritățile de la Bruxelles consideră acest lucru deosebit de important pentru importurile alimentare și agricole, care trebuie să respecte strict normele UE.
Cât de afectată va fi România
Opiniile specialiștilor români sunt divergente în ceea ce privește estimarea impactului Brexitului asupra economiei României. Un lucru este însă cert: România, ca stat membru UE, va fi afectată de ieșirea din Uniune a Regatului Unit.
Sergiu Cristian Manea, președintele executiv al BCR, a confirmat, pentru „România Liberă”, că la nivelul acestei bănci s-au făcut studii interne care să evalueze urmările Brexitului. “Impactul asupra României va fi limitat”, ne-a precizat Sergiu Manea. Totuși, această limitare nu înseamnă că nu vor exista prejudicii, pentru că “orice divorț are, cel puțin în prima fază, un impact negativ”.
România are în Regatul Unit, în prezent, forță de muncă foarte bine calificată, care ar putea reveni în România, după același sistem care determină deja lucrătorii polonezi să se întoarcă, din Marea Britanie, în Polonia. În acest context, trebuie amintită și o recentă declarație a ministrului britanic de Interne, care a anunțat că Regatul Unit vrea să păstreze doar cetățeni străini cu înaltă calificare și care știu limba engleză, nu pe toți cei care ar dori să rămână în Marea Britanie după Brexit. Pe această cale, Marea Britanie încearcă să-și păstreze competitivitatea economică, inclusiv în raport cu țările UE.
Pe de altă parte însă, după Brexit, principalul motor economic al UE devine, incontestabil, Germania, astfel că România va fi mai interesată de ceea ce se întâmplă în Germania, mai mult decât de ceea ce se va întâmpla în Marea Britanie, consideră oficialul BCR.
Mult mai pesimist cu privire la impactul Brexitului este însă președintele executiv al Asociației Române a Băncilor (ARB), Florin Dănescu.
„Nu avem cuvinte ca să descriem cât de greu va fi. Am pierdut principalul contributor din UE”, ne-a spus reprezentantul ARB. Ce-i drept, în prima etapă, România ar putea avea tendința să se amăgească susținând ca are unele avantaje, de exemplu că „am avansat o poziție în clasamentul UE și un loc în plus de parlamentar european”, semnalează Florin Dănescu.
