Licitațiile pentru energia electrică destinată consumatorilor casnici în primul trimestru din 2018 s-au încheiat la prețuri chiar și cu 51% mai mari față de cele din primele trei luni ale acestui an.
Pentru consumatorii casnici care nu și-au schimbat furnizorul de electricitate și au ales să rămână pe tarife recunoscute de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), furnizorii de energie au cumpărat cantitățile necesare în prima parte a anului viitor la prețuri mult mai mari față de cele de la începutul acestui an. Licitațiile desfășurate acum două zile pe PCSU, platforma bursieră administrată de OPCOM și destinată energiei pentru consumatorii casnici, s-au încheiat la prețuri cu 43-51% mai mari față de cele din primul trimestru din 2017, potrivit calculelor „România liberă“.
Astfel, pentru energia livrată între orele 01.00 – 24.00, prețul de închidere a licitației pentru T1 2018 a fost de 245,4 lei/MWh, față de 168,08 lei/MWh în T1 2017, deci cu 51,3% mai mare. Pentru intervalul orar 08.00 – 24.00, licitația s-a încheiat luni la un preț de 272 lei/MWh, față de 190,01 lei/MWh în T1 2017, deci cu 43,15% mai mare. Aceeași creștere se înregistrează și pentru cel de-al treilea interval orar, de vârf de consum, 18.00 – 22.00: de la 211,4 lei/MWh în primul trimestru al acestui an, prețul a urcat la 302,4 lei/MWh pentru T1 2018.
2017, an cu șocuri înpiața de energie
De notat este faptul că la licitația de marți au participat doar cei trei mari producători, care sunt cei mai ieftini – Hidroelectrica, Nuclearelectrica și Complexul Energetic Oltenia – și un singur trader străin. Comparativ, la licitația de la finele anului trecut pentru vânzarea de energie în ianuarie-martie 2017 au participat până la 16 companii, traderi, furnizori și producători.
Foarte important de menționat este că din aceste prețuri se va face o medie ponderată. În plus, cei patru mari furnizori obligați să cumpere energie de pe PCSU – Electrica, E.ON, Enel și CEZ – pentru consumatorii casnici din portofoliu au la dispoziție, începând din trimestrul patru al acestui an, și alte platforme. Cu alte cuvinte, nu mai sunt obligați să cumpere energia pentru populație doar de pe PCSU, fiindcă ANRE a modificat legislația, din cauza problemelor de pe această piață. Să nu uităm că ANRE a decis în vară să suspende licitațiile pe PCSU pentru trimestrul trei al anului, după ce a observat „creșteri anormale” de preț pe această platformă.
De altfel, întreaga piață de energie a fost supusă anul acesta unor șocuri de preț, ale căror cauze nu au fost deplin lămurite. Pe de o parte, a fost și contextul extern, cu creșteri de preț în toată regiunea, dar autoritățile au admis și că avem problema unui număr prea mic de producători. Cei trei mari jucători – Hidroelectrica, Nuclearelectrica și CE Oltenia – controlează peste 65% din piață, iar când ponderea centralelor eoliene scade în sistem, cota lor este chiar și mai mare.
Cum justifică scumpirile marii producători
Reprezentanții marilor producători au admis că au majorat prețul energiei cerute pentru anul viitor, justificând că au nevoie de bani suplimentari pentru investiții. Totuși, datele din rapoartele financiare arată că pentru anul în curs au realizat mai puțin de jumătate din programul de investiții. Ei se justifică prin legislația greoaie și problemele juridice care rezultă de aici – în general legate de exproprieri. Totuși, anul acesta au realizat profituri record. Rezultatele pe primele 9 luni ale anului 2017 arată că Hidroelectrica a înregistrat un profit brut de 1,19 miliarde lei raportat la o cifră de afaceri de 2,4 miliarde lei, potrivit datelor primite de la companie. De asemenea, profitul brut a crescut cu 5% față de perioada similară a anului 2016, în timp ce marja profitului net a crescut de la 36% la 42%.
De asemenea, după pierderi uriașe înregistrate până acum, 2017 este primul an din istoria CE Oltenia în care a înregistrat profit. În primele 6 luni, a realizat un câștig net de 307,2 milioane lei și o creștere a cifrei de afaceri cu 43%. Cum banii nu se duc toți în investiții, Guvernul îi va lua la bugetul de stat, așa cum a făcut anul acesta.
De asemenea, CE Hunedoara, o „gaură neagră” tradițională, își va reduce pierderile cu 80% în acest an, ajungând la un minus de 169 de milioane de lei, tot pe seama prețurilor crescute la energie realizate anul acesta, dar și ca urmare că, în lipsa aportului regenerabilelor, a furnizat mai multă electricitate în sistem, pentru a acoperi cererea.
Investiții amânate
Sorin Boza, directorul general al CE Oltenia, a declarat recent că din cele 11 grupuri termo ale companiei, pentru tot anul 2018 a contractat deja prin contracte bilaterale cinci grupuri, la un preț mediu de 203 lei/MWh, cu circa 20 lei/MWh mai mare ca în 2017. „Puteam obține un preț mai bun, dar prețul ne asigură pentru anul următor predictibilitate și o creștere să facem investiții. Noi veneam cu niște contracte în 2016 în care nu puteam negocia un preț corect, să putem să facem investiții, să facem retehnologizări. Avem grupuri în care nu s-a făcut nimic de 15 ani. Și vrem să facem performanță?”, a afirmat Boza. Potrivit acestuia, creșterea de preț nu este una artificială, ci una care va asigura funcționarea complexului energetic (a cărui pondere în producția totală de energie a țării poate ajunge și la 30% – n.r.). El a mai adăugat că prețul certificatului de CO2 a urcat de la 5 euro anul trecut la 7,3 euro/certificat, în 2017, iar CE Oltenia cumpără 14,5 milioane de certificate. „Numai din obligațiile de mediu avem 150-160 milioane lei în plus. De asta din păcate avem această creștere, care ne dă voie să facem retehnologizări. Avem două grupuri mari în reparații capitale: Rovinari 5 și Turceni 3, care costă 550 milioane lei”, a explicat managerul.
La rândul său, Bogdan Badea, directorul general al Hidroelectrica, a declarat că prețul mediu la care a vândut energia pentru 2018 este cu circa 20 lei/MWh mai mare față de anul în curs, iar scumpirea este justificată. „Întrebarea este care e prețul real al energiei, cel de acum, de acum 2 ani sau 3 ani? Deja se creează premisele pentru foarte multe investiții. Dacă se pune problema de investiții noi în sistem, prețul de acum 2-3 ani nu era cel real. Nicio investiție, în nicio capacitate de producție, hidro, cărbune, nuclear, regenerabile nu se susține dintr-un preț de 30 euro/MWh. Când investești, recuperarea investiției trebuie să se facă din prețul energiei”, a afirmat Badea.
ANRE scade tarifele de distribuție
Important de menționat este că prețul de achiziție a energiei este doar o componentă de cost, care are o pondere de circa 35% în factura populației. Restul este completat cu tarifele de transport, servicii de sistem, de distribuție, dar și costul cu certificatele verzi sau sprijinul pentru cogenerarea de înaltă eficiență. După ce în vară ANRE a decis scăderea substanțială a tarifelor Transelectrica, marți Autoritatea a aprobat și scăderea tarifelor de distribuție, deși aceștia au solicitat pentru anul 2018 creşterea medie a tarifelor de distribuţie cu 9,78 %, comparativ cu tarifele aprobate pentru anul 2017. „Ca urmare a analizei efectuate de către ANRE (…), tarifele aprobate pentru anul 2018 înregistrează, faţă de anul 2017, o scădere medie de 1, 08% la nivelul întregii ţări, pentru cei opt operatori de distribuţie concesionari”, a transmis ANRE într-un comunicat. Toate aceste costuri corelate vor fi analizate de ANRE, cea care va decide în final cu cât se vor majora facturile populației anul viitor.
