15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăEconomiePovestea castravetelui care nu vrea să crească în frig şi-n întuneric

Povestea castravetelui care nu vrea să crească în frig şi-n întuneric

Primele două luni ale acestui an au debutat cu un nivel-record al importurilor, în valoare de 65,2 miliarde de lei. Nivelul este în creştere cu 12%, faţă de perioada analogă a anului trecut.

Acest lucru a alimentat un deficit comercial de 11,3 miliarde de lei, cu aproape 50% mai mult faţă de anul trecut şi, de asemenea, cel mai ridicat nivel din ultimul deceniu, potrivit unei analize Coface România, citate de Agerpres.

„Aproape 53% din aceste importuri sunt concentrate în produse de retail şi comerţ, majoritatea fiind destinate consumului gospodăriilor. Din această perspectivă, România este a doua ţară din Uniunea Europeană. Doar Ungaria înregistrează o pondere mai mare a produselor de retail în totalul importurilor, anume 55%, în condiţiile în care media din UE este de 38%“, arată analiza citată.

Iancu Guda, services director la Coface România, susţine că, în urma analizei realizate pe datele din ultimul deceniu, s-a constatat că există o corelaţie puternic pozitivă între evoluţia salariului mediu, care este cauza, şi dinamica importurilor, care este efectul.

 

Se vor tempera importurile în a doua parte a anului?

România se finanţează cel mai scump din Europa la împrumuturile pe termen lung contractate la finalul anului 2018, spune Guda.

„Având în vedere costul ridicat al capitalurilor volatile care finanţează deficitul de cont curent şi datoria publică, ne aşteptăm la o temperare a ritmului de creştere al salariului mediu din economie, atât pe sectorul public, cât mai ales pe cel privat“, explică reprezentantul Coface.

Această situaţie poate să ducă „la o temperare a importurilor în a doua jumătate a anului, dar ponderea ridicată a produselor de retail va persista din cauza modelului de creştere economică bazat pe consum“, a declarat Iancu Guda.

 

Deficitul de cont curent şi foamea de importuri

La finalul lunii februarie, Comisia Europeană a dat publicităţii primul raport de ţară privind România, pe anul acesta. Deficitul de cont curent al României, arăta Raportul, a crescut începând cu anul 2014, în principal din cauza unui deficit tot mai mare al comerțului cu bunuri de consum.

Concret, foamea crescută de consum a românilor a trebuit să fie satisfăcută cu produse pe care oferta internă nu o acoperă şi atunci aceste produse au venit tot mai mult din import.

Există o exprimare sezonieră a acestui apetit. Când discutăm despre retail, ne referim la diferite categorii de bunuri care nu pot fi asigurate spre livrare marilor retaileri de către producătorii români. Să luăm de exemplu banalul castravete – fructul dicotiledonat despre care predica un anumit personaj al lui Ion Luca Caragiale.

Primele două luni ale anului în curs au însemnat sezon rece. Lumină puţină, temperaturi negative. Pentru a cultiva legume în sezonul rece (ardei graşi, capia, castraveţi, ceapă, roşii etc.), producătorii români ar avea nevoie în solarii de două lucruri: lumină şi căldură.

Aceste două utilităţi nu pot fi asigurate, pentru că costul înfiinţării unei culturi de solar, inclusiv cel al luminii de fotosinteză (care necesită o instalaţie specială) şi al căldurii ridică preţul kilogramului de castraveţi, roşii etc., făcându-l necompetitiv.

 

Dedulcindu-ne la roşii cherry maghrebiene

Subvenţia la legume acordată de APIA, pentru anul 2019, este un lucru de domeniul viitorului. APIA a lansat noua schemă de subvenţionare pentru acest an pe 1 martie, urmând ca banii europeni să se tragă după ce aplicanţilor li se aprobă dosarele. Până atunci, trebuie să folosească banii proprii.
Ori subvenţia pe anul trecut. Când subvenţia pentru roşii la solar, la hectar, a fost de 3.000 de euro. Efectul s-a văzut în această iarnă şi demonstrează că lucrurile nu merg bine: în sezonul rece, marile reţele de retail erau pline de roşii din Turcia, Grecia, Italia şi Spania. Existau până şi roşii cherry din Algeria.

MegaImage a vândut toată iarna – şi vinde şi acum – ceapă roşie din Olanda. Aduce în fiecare primăvară timpurie cartofi noi din Egipt. Rewe a alternat aceeaşi ceapă olandeză cu ceapa roşie românească, însă aceasta nu are un gust la fel de bun. Usturoiul românesc şi cel chinezesc stau frăţeşte pe rafturi apropiate şi deja s-a încuscrit.

Aproape 53% din aceste importuri sunt concentrate în produse de retail şi comerţ, majoritatea fiind destinate consumului gospodăriilor. Din această perspectivă, România este a doua ţară din Uniunea Europeană.“

Coface România

Toată iarna, am avut două tipuri de castraveţi: din cei extralong, de seră, dar şi un fel de castraveţi de dimensiuni aproape normale importaţi din Spania, cu un miros puternic de chimicale, greu de consumat.

 

Bani pentru consum

Una peste alta, românii au foarte mulţi bani, pe fondul creşterii nesustenabile a pensiilor şi salariilor bugetare, cu care cumpără bunuri de consum, în primul rând produse de retail. Tradus, sună astfel: românii sunt foarte intensivi în consum. Aceasta dilată cererea de pe piaţa respectivelor produse.

Neexistând o ofertă pe măsură din intern, marii retaileri (care au nevoie zilnic de cantităţi mari, standardizate de produse, nu de cantităţi mici, cu produse de şapte dimensiuni diferite) îşi completează cererea nesatisfăcută din relaţia internă din importuri. Şi lucrurile sunt de-abia într-un stadiu intermediar.

Care este perspectiva? „Se preconizează că balanța contului curent va continua să se deterioreze pe termen mediu, reflectând avântul consumului privat“, explica la finalul lunii februarie Comisia Europeană, în Raportul de ţară, spre deosebire de ce prognozează Coface.

De fapt, şi CE, şi Coface au dreptate. În primul stadiu, cererea se amplifică, economia se supraîncălzeşte, până când disparităţile devin atât de mari, că undeva în sistem se produce colapsul.

Pe de altă parte, „efectele de propagare ale salariilor din sectorul public asupra sectorului privat și înrăutățirea condițiilor externe, din cauza creșterii tensiunilor comerciale, ar putea declanșa o deteriorare semnificativă a contului curent al României“, în continuare, şi în perioada care urmează.

Deficitul de cont curent s-a accentuat substanţial în ultimii ani. Aceasta depinde de politicile prociclice care au început să fie practicate încă din anul 2016 încoace. În anul 2014, deficitul de cont curent era aproape echilibrat.

Apoi, în 2017, spune Comisia Europeană, a înregistrat 3,2% din PIB. Raportul de ţară al CE estimează că în anul 2018 s-a deteriorat și mai mult, ajungând la 4,3% din PIB.

„Această evoluție“, susţine CE, „implică o divergență din ce în ce mai mare față de elementele fundamentale ale economiei, care duce la un cont curent aproape echilibrat. În principal, acesta este rezultatul unui deficit tot mai mare al comerțului cu mărfuri, stimulat de explozia consumului privat, în contextul unei politici fiscal-bugetare expansioniste în perioade de creștere importantă a PIB-ului“.

Încă din iulie anul trecut, preşedintele Consiliului Fiscal, Ionuţ Dumitru, admitea că există riscul unei aterizări forţate a României. „Comisia Europeană“, amintea Dumitru, „a spus în ultimul Raport de ţară că riscul de hard landing a crescut“.

„Dar aici putem vorbi despre riscuri, însă nu există certitudinea că va exista un hard landing, o aterizare forţată a economiei. Încă odată: tendinţa pe care s-a înscris economia de ceva timp e una nesustenabilă“, a atras aten-
ţia RL expertul.

Astfel, România încă avea anul trecut „o creştere economică peste potenţialul economiei, cu acumularea unor dezechilibre, cu deficit de cont curent, cu o inflaţie care creşte, cu deficit bugetar foarte mare, cu o deteriorare masivă a structurii bugetului“.

„Avem cheltuieli sociale din ce în ce mai mari, în timp ce cheltuielile cu investiţiile au fost sacrificate. Aceasta e o problemă majoră. Amintiţi-vă că şi înainte de criză a fost o tendinţă negativă mulţi ani. Au culminat lucrurile la 14% deficit de cont curent. Nu ştim unde ar putea fi un punct de inflexiune“, avertiza preşedintele Consiliului Fiscal anul trecut. Avertismentul său rămâne valabil şi acum.

Cele mai citite

Casa Albă a reprogramat întâlnirea anulată de Netanyahu de la Washington

Decizia vine în contextul în care Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe, a anunţat că premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a revenit asupra...

Ministrul Transporturilor: „Contractul pentru încă un lot din secțiunea montană a Autostrăzii A8 intră în licitație”

Compania Naţională pentru Administrarea Infrastructurii Rutiere (CNAIR) a transmis joi spre validare la Agenţia Naţională pentru Achiziţii Publice documentaţia pentru contractul necesar construcţiei lotului...

Trafic blocat pe DN 6, în Bragadiru. Un motociclist a accidentat mortal un pieton

Centrul Infotrafic al Poliţiei Române informează că, joi seara, pe DN 6, în localitatea Bragadiru din judeţul Ilfov, un motociclist a accidentat mortal un...
Ultima oră
Pe aceeași temă