Demnitarul a fost întrebat, la plecarea de la un eveniment organizat de Comisia Europeană, care este stadiul discuţiilor privind modificările OUG 114/2018. „De-abia aştept să termin cu ordonanţa asta“, a răspuns Teodorovici.
Ministrul a afirmat că săptămâna viitoare actul normativ va fi modificat în Guvern, însă discuţiile nu sunt finalizate, spune Agerpres.
„După cum ştiţi, ieri am avut discuţii la Ministerul Finanţelor, cu Asociaţia Română a Băncilor, şi vom avea şi astăzi (n.r.: vineri, 22 martie) o discuţie pentru a discuta pe forma finală a textului de ordonanţă care să modifice OUG 114“, a spus Teodorovici.
„Am avut o discuţie, desigur, şi cu BNR, am trimis şi o informare la Banca Centrală Europeană, arătăm care sunt modificările pe care le aducem şi pregătim o ordonanţă de urgenţă care va fi aprobată săptămâna viitoare, în Guvern“, a explicat ministrul.
Modificarea Robor nu ieftineşte creditul
„În principal, este vorba despre decuplarea Robor de partea de taxă pe activele financiare. Acest Robor nou va fi calculat la tranzacţiile interbancare şi zilnice pe trimestrul anterior, e o medie aritmetică ce se aplică pe trimestrul următor“, a mai spus Teodorovici.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, susţine că „Robor nu are cum să fie modificat în aşa fel încât să ducă la ieftinirea creditului în România. Nu este posibil matematic. Sper că asta se va întâmpla în ordonanţa de urgenţă: va dispărea Robor ca criteriu pentru taxarea băncilor, dacă vor să taxeze băncile“.
O asemenea ordonanţă, cum e OUG 114, a spus „României libere“ Vasilescu, nu are cum să ducă la ieftinirea creditului în România. Mai mult, „în trei luni de zile (n.r.: de când a fost dată OUG 114, pe 21 decembrie 2018), creditul s-a scumpit. Ordonanţa trebuie decuplată de ideea că vine să contribuie la ieftinirea creditului“, a subliniat expertul BNR.
1,82 – 3,47 este saltul pe care l-a făcut indicele Robor la două zile în 21 – 22 martie
„Dobânda de la credit“, a detaliat Adrian Vasilescu, „are patru componente. Dacă, să zicem, dobânda este 8%, patru procente, adică 50% din dobândă, înseamnă costul operaţiunilor bancare de pe piaţă, două procente le reprezintă apărarea de riscul care planează asupra creditării, unul e costul finanţării şi unul este costul capitalului“.
Unde e indicele Robor aici? În actuala formulă, dată de Ordonanţa 50 din 2010, privind contractele de credit pentru consumatori, „dobânda este egală cu indicele Robor, plus marja băncii. Robor e o expresie a pieţei şi poate să fie un indice al preţului creditului, împreună cu marja băncii“, a explicat Vasilescu.
„Dar, dacă rupi Robor de piaţă şi-i faci un calcul în cancelarie, nu va mai fi un indice al pieţei şi atunci marja băncii va deveni singurul indice al pieţei. Aceasta duce la scumpirea, nu la ieftinirea creditului“, a spus specialistul.
Anume de ce va duce în continuare la scumpirea creditului? „Marja băncii fiind fixă, o instituţie bancară care dă un credit pe 20 de ani va urca instinctiv marja băncii, pentru că nu are încotro“, a explicat „României libere“ Adrian Vasilescu.
O pacoste: decuplarea Robor de realitatea pieţei interbancare
Să zicem că un comentator obiectiv face următoarea comparaţie: să foloseşti media tranzacţiilor zilnice pe trimestrul anterior pentru calcularea Robor e ca şi cum semaforizarea unei mari metropole funcţionează în timp real şi tu vrei să o faci să funcţioneze după traficul rutier din trimestrul trecut. E clar, se produc ambuteiaje şi mai multe accidente. E corectă comparaţia?
„Banca deja are probleme cu viitorul când are depozite pe termen limitat – o lună, trei luni, şase luni, un an şi, din aceste depozite, dă credite pe 20 de ani“, a spus Vasilescu.
„Băncii nu-i mai trebuie încă o problemă cu Robor, care nu ţine seamă de mersul zilnic al pieţei (n.r.: aşa cum ţine seamă în prezent). Tranzacţiile sunt grupate în scadenţele de o zi, două zile, o săptămână, cel mult o lună“, a explicat expertul.
Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR: “Robor nu are cum să fie modificat în aşa fel încât să ducă la ieftinirea creditului în România. Nu este posibil matematic.”
„România liberă“ l-a rugat pe Adrian Vasilescu să dea un exemplu concret. „Azi suntem în 22 martie“, a detaliat Vasilescu, continuând: „Mă uit la dobânda Robor. Nu la cotaţii, ci la tranzacţii. Lucrurile care s-au întâmplat în zilele acestea au dus în sus Robor“.
Iată evoluţia indicelui Robor, pe cele nouă categorii: Robor overnight: (21 martie – 22 martie) 1,76 – 1,81; Robor la 2 zile: 1,82 – 3,47; Robor la o săptămână; 2,92 – 3,47; Robor 1M: 3 – 3,09; Robor 3M: 3,14 – 3,16; Robor 6M: 3,31 – 3,33; Robor 9M: 3,45 – 3,46; Robor 12 M: 3,50 – 3,52.
„Tocmai discuţiile acestea au provocat salturile“, a explicat specialistul.
Concret, fluctuaţia mare a indicelui Robor la două zile şi la o săptămână se datorează exact discuţiilor despre modificarea formulei de calcul Robor. Şi faptului că, aşa cum a spus Vasilescu, la două zile şi la o săptămână sunt tranzacţiile.
Potrivit lui Orlando Teodorovici, modificările ce s-ar pregăti vizează scăderea ratelor românilor. „Intenţia noastră este de a duce mai jos costul finanţării românilor şi e clar că este o diferenţă între Robor-ul bazat pe cotaţii şi cel pe tranzacţii, cum e cel propus în proiectul de act normativ pe care discutăm, şi anume o scădere, nu pot să spun cât, pentru că este o variaţie, ştiţi foarte bine, zilnică, este o medie aritmetică, dar clar se scade, acesta e scopul nostru final“, a completat şeful de la Finanţe.
Întrebat de jurnalişti dacă îşi va da demisia dacă ratele nu vor scădea, Teodorovici a răspuns: „Bun“.
În chinurile (re)facerii
„OUG 114 este în chinurile refacerii“, anunţa, în urmă cu o săptămână, liderul ALDE, Călin Popescu Tăriceanu. „Împreună cu colegii mei, noi, la ALDE, am organizat o rundă amplă de consultări cu mediul de afaceri care este vizat de OUG 114“, explica Tăriceanu.
„Ne-am întâlnit cu conducerea Băncii Naţionale, cu Mugur Isărescu şi Consiliul de Administraţie, apoi cu Asociaţia Română a Băncilor, cu firmele din energie, cu cei care reprezintă fondurile de pensii de pe Pilonul II, cu firmele din domeniul Telecomunicaţiilor“, continua politicianul.
„Pe baza acestor discuţii, am reuşit să sintetizăm care sunt principalele elemente de preocupare şi ceea ce pot să vă spun este că noi şi colegii noştri din PSD suntem în consens să modificăm“, afirma preşedintele Senatului.
Anume, afirma acesta, „pe zona bancară se va renunţa la legarea taxei pe activele bancare de Robor“. Acesta „se stabileşte pe baza unor cotaţii şi vom renunţa la acest sistem şi vom merge pe un indice care este media tranzacţiilor efective realizate în ultimele trei luni“, detalia politicianul.
De ce anume astfel? „Pentru că este un indice mai apropiat de realitatea pieţii şi, în esenţă, ne vom atinge obiectivul pe care îl urmărim prin OUG 114“, declara Călin Popescu Tăriceanu.
Ce vrea coaliţia să facă în domeniul bancar? „Vrem să coborâm dobânzile care astăzi sunt foarte ridicate în România, la un nivel apropiat de cele practicate în celelalte ţări europene.(..) Am primit, aş spune cu satisfacţie, din partea Asociației Române a Băncilor propunerea, disponibilitatea pe care au arătat-o, de a creşte nivelul de intermediere financiară“, detalia Tăriceanu.
Liderul ALDE vorbea despre „un stimulent pentru creşterea volumului de creditare, pentru care fiecare bancă ce reuşeşte acest indice de performanţă va primi un bonus, adică i se va diminua taxa până la un nivel, în funcţie de performanţa pe care o va avea“.
