Una dinte cele mai moderne nave, cu tehnologii care o fac să fie în istoria ultimilor 100 de ani nava cea mai puțin poluantă din lume, este construită la Șantierul Naval „Vard“ din Tulcea, parte a Grupului „Fincantieri“. E o navă de explorare polară care este remarcabilă și prin echipamentele și instalațiile de la bord care îi asigură capacitatea de a îndeplini mai multe funcțiuni, fiind utilizată atât ca navă de croazieră pentru turiștii atrași de o incursiune în Oceanul Arctic sau în Groenlanda, cât ca laborator ştiinţific destinat unor misiuni operaţionale şi de cercetare oceanografică.
Navă de croazieră pentru Polul Nord
Nava „Le Comandant Charcot“, care poartă numele unui celebru explorator francez, este construită pentru compania franceză „PONANT“ și va deveni operațională începând cu anul 2021. Potrivit reprezentanţilor Şantierului Naval „Vard“ din Tulcea, este vorba de o navă pentru croazieră şi expediţii „N850“ cu lungimea de 131,5 metri, cu o lăţime de 18 metri şi un pescaj de 4,6 metri. Ca orice navă de pasageri dispune de 92 de cabine pentru pasageri și 72 pentru echipaj şi este capabilă să atingă o viteză de 15 noduri, adică de 15 mile marine pe oră. Este o navă care îndeplinește și standardul de a avea „clasă de gheață“, ceea ce înseamnă că are bordajul și instalațiile necesare pentru a fi utilizată și ca spărgător de gheață. Din acest punct de vedere este unică în domeniul navelor de croazieră, pentru că poate să navigheze pe întregul glob, inclusiv în zonele polare. Nava are în dotare și două hublouri submarine, prin care turiștii pot admira lumea subacvatică.
Mai „eco“ decât prevăd standardele internaționale
O mare performanță tehnică este reprezentată de sistemul de propulsie al navei. „Le Comandant Charcot“ va avea o propulsie hibridă, electrică şi pe gaz natural lichefiat, ceea ce face să fie prima navă de explorare care va depăşi standardele de mediu stabilite în reglementările internaţionale. Practic, este considerată cel mai puţin poluantă navă de exploare dintre toate cele care au fost construite în ultimul secol.
Navă construită cu tablă de la Sidex
Tabla ce va fi folosită la construirea navei este produsă la combinatul siderurgic de la Galaţi, fostul Sidex, care după ce a făcut o serie de investiţii majore în creşterea calităţii tablei a reintrat puternic pe piaţa laminatelor pentru industria navală. Potrivit reprezentanților combinatului, este o performanță și pentru siderurgia românească faptul că tabla groasă de la combinatul de la Galaţi va fi folosită pentru construirea, într-un şantier naval românesc, a unei nave ultra-moderne, care constituie o premieră tehnologică, acționând în zona polară. „Suntem extrem de mândri să fim parte a realizării navei Le Comandant Charcot. Am pus la punct soluţii tehnice şi comerciale speciale pentru acest proiect de prestigiu, care demonstrează capabilitatea noastră de a livra pentru provocări noi şi dificile. Nu va fi doar o navă de croazieră şi de cercetare, ci şi un punct de referinţă în privinţa respectării mediului înconjurător“, a declarat Bogdan Grecu, directorul general al combinatului gălățean. Construirea navei „Le Comandant Charcot“ a început oficial cu ceremonia tradiţională de tăiere a primei table, care a avut loc pe 6 noiembrie.
Jean-Baptiste Charcot, „captain and explorer“
Nava de explorare polară poartă numele unui celebru explorator de acum o sută de ani, Jean-Baptiste Charcot. „Nava va purta numele marelui explorator francez, Comandantul Charcot. Explorator prin vocaţie, cu o adevărată pasiune pentru navigație, Jean – Baptiste Charcot este una dintre figurile emblematice ale expediţiilor polare franceze“, au explicat reprezentanții „PONANT“, compania care este armatorul navei. În articolul „Jean-Baptiste Charcot: captain and explorer“, publicat de „Ponant Magazine“, se spune că el a fost pasionat de călătorii din adolescență, când l-a însoțit pe tatăl său, faimosul neurolog francez Jean Martin Charcot, în călătorii în Țara Galilor, Insulele Shetland, Olanda, Spania și Maroc. Din 1902, Jean-Baptiste Charcot a condus mai multe expediții atât în Arctica, cât și în Antarctica. Atracția sa pentru aventură și descoperiri a permis Franței să reia expedițiile de explorări polare. A fost începutul unei serii de expediții în care au fost obținute rezultate importante pentru cercetarea științifică oceanografică. Charcot s-a întors din fiecare dintre expedițiile sale cu cartografieri ale unor zone costiere, note, mostre oceanografice, precum și colecții de floră și faună, care sunt expuse la Institutul Oceanografic din Monaco. Pe 15 septembrie 1936, după ce și-a reparat nava după o expediție în Groenlanda și Islanda, Jean-Baptiste Charcot a plecat din nou pe mare. El a transmis o radiogramă: „Furtună la ora 2 dimineața, acum calmă și netedă, pregătim să pornim în dimineața după ce am primit prognoza meteo… Vom pleca, cum va fi această trecere?“. Acestea sunt ultimele cuvinte ale omului considerat un navigator experimentat și un explorator remarcabil.
Domeniul construcțiilor navale, „pe val“ la propriu și la figurat
Dacă alte domenii industriale sunt în regres, industria românească de construcții navale este „pe val“, la propriu și la figurat. Șantierele navale „Vard“ de la Brăila și Tulcea, care fac parte din Grupul „Ficantieri“ și Șantierul Naval de la Galați, care face parte din Grupul „Damen“, s-au remarcat în ultimii ani prin construirea unor nave specializate foarte sofisticate. Șantierul de la Galați este specializat în construirea de nave militare. Mai nou, navaliștii români par să fie specializați și în construirea spărgătoarelor de gheață pentru Polul Nord și Polul Sud, nave care trebuie să îndeplinească standarde de calitate foarte ridicate. Dacă la Tulcea e construită nava pentru expediții și croaziere la Polul Nord, la Galați se construiește o navă de cercetare pentru Polul Sud. Denumită oficial „Nava de Aprovizionare și Cercetare pentru Antarctica“, nava „Nuyina“ este construită pentru Serco DMS Maritime în reprezentarea Departamentului Australian pentru Mediu și Energie din Guvernului Australiei. Este vorba de un proiect în valoare totală de aproape 2 miliarde de dolari australieni. Spărgătorul de gheață va fi utilizat ca navă de aprovizionare, dar cu ajutorul acestuia guvernul australian va extinde explorarea în mările de sud și Antarctica. Practic, spărgătorul de gheață construit la Galați va furniza celor 3 stații australiene permanente de cercetări din Antarctica și stației din insula Macquire încărcătură și echipamente și va asigura transportarea cercetătorilor și a personalului. Fiind o navă de cercetări marine, cu facilități de laborator extinse, va putea găzdui până la 116 oameni de știință și va putea asigura staționarea la bord a patru elicoptere și două ambarcațiuni. Spărgătorul de gheață, cu capacitatea de 23.400 tone, va avea o lungime de 156 metri și va putea sparge gheața groasă de 1,65 metri, la viteze de 3 noduri. La finalizarea construcției, nava va avea o înălțime de peste 50 de metri, suprastructura fiind compusă din 10 punți. Și spărgătorul de gheață „Nuyina“ e construit tot cu tablă de la combinatul siderurgic Galați.
