“La o primă evaluare, riscurile rămân în continuare pentru un deficit mai mare pentru anul viitor. În primul rând, la nivelul ipotezelor macroeconomice noi avem un scenariu mai conservator. Peste 4% creştere economică în 2020 mi se pare greu de realizat. Prognozele macroeconomice par prea optimiste, ceea înseamnă că proiecţia de venituri este prea optimistă, iar pe partea de cheltuieli rămâne de văzut dacă pot reduce atât de mult cheltuielile pe PNDL (programul Naţional de Dezvoltare Locală n.r), că aceasta se pare că e miza majoră”, a spus Ionuţ Dumitru.
El a menţionat că la venituri în proiectul de buget nu au fost eliminate veniturile din supraacciza la carburanţi, iar pe partea de cheltuieli a fost inclusă majorarea punctului de pensie conform legislaţiei în vigoare.
“Pe cheltuieli ceea ce mi se pare notabil în primul este aceasta reducere de cheltuielilor de investiţii pe PNDL şi încercarea de a o suplini cu fonduri europene. Ceea ce pe hârtie nu pare rău, ca intenţie, dar realitatea ne-a arătat că nu prea suntem în stare să luăm fonduri europene ceea ce înseamnă că investiţiile vor fi cel mai probabil mici anul viitor”, a mai declarat Ionuţ Dumitru, în exclusivitate pentru Agerpres.
Proiectul de buget pe anul 2020 este construit pe o creştere economică de 4,1%, un deficit bugetar de 3,59% şi o rată medie a inflaţiei de 3,1%, potrivit Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2020 şi proiecţia acesteia pe anii 2021-2023 publicat marţi dimineaţa pe site-ul Ministerului Finaţelor Publice.
Veniturile prevăzute pentru 2020 sunt de 360,149 miliarde de lei, cu o pondere în PIB de 31,89%, iar cheltuielile sunt estimate la 400,694 miliarde de lei, respectiv 35,48% din PIB.
Ţinta de deficit bugetar cash pe anul 2020 este estimată la 3,59% din PIB (40,545 miliarde de lei), iar deficitul ESA la 3,58% din PIB, urmând ca acesta să ajungă în anul 2023 la 1,94% din PIB, încadrându-se astfel în prevederile regulamentelor europene.
