Florin Georgescu a fost ministrul Finanţelor în Cabinetul Văcăroiu. La finalul mandatului său, în 1996, România era în pragul falimentului, după cum mărturiseşte într-o carte fostul preşedinte Emil Constantinescu.
Falimentul era să se şi producă un an mai târziu.
Acum, Florin Georgescu, ajuns la BNR, revine cu ideea impozitului progresiv. “Menţinerea unor finanţe publice sănătoase se poate realiza numai prin îmbunătăţirea regimului fiscal actual, în sensul trecerii de la cota unică la impozitul progresiv”, afirmă oficialul băncii centrale, citat de HotNews.
Potrivit acestuia, din cele 19 ţări din zona Euro, numai Estonia şi Lituania aplică în prezent regimul cotei unice, cu menţiunea că Slovacia l-a practicat, dar a trecut la impozitarea progresivă a veniturilor globale în anul 2013, iar Letonia va proceda similar începând cu acest an.
Fiscul este nepregătit
“Părerea mea este că ANAF e nepregătit”, susţine analistul economic Ion Radu Zilişteanu. “Probabil că impozitarea progresivă va fi implementată repede şi prost”, crede Zilişteanu, apoi adaugă că “e şi o chestiune psihologică. Populaţia deja s-a obişnuit cu cota unică. Cabinetul PSD însuşi nu a schimbat-o (n.n.: cota unică)”. Şi nici nu a anunţat măcar că va face acest lucru.
În replică, Florin Georgescu spune că “numai instrumentul impozitului progresiv pe venitul global poate acţiona ca un stabilizator fiscal automat eficient, aşa cum se procedează în statele avansate europene”. Acest mecanism de impozitare a veniturilor a fost introdus, explică acesta, încă de la începutul secolului XX, în ţările dezvoltate economic.
În România, după 1989, impozitul progresiv pe venitul global a fost aplicat timp de numai cinci ani, în perioada anilor 2000 – 2004. Până în anul 2000, s-a practicat impozitul progresiv numai pe salarii. Din anul 2005, s-a trecut la cota unică, sub ministrul Finanţelor Ionuţ Popescu.
Venituri mai mari la buget
“Întâi îşi dau liber la furat. După aceea, vor să aibă mai mulţi bani de furat şi în final şi-au dat seama că unele companii s-au mai întremat şi vor să le naţionalizeze, ca să le jefuiască”, spune analistul economic Sorin Dinu.
Totuşi, de ce doreşte Florin Georgescu impozitul progresiv? “Pe baza ratelor progresive de impozitare, în funcţie de trepte, se pot obţine venituri mai mari la buget, care ajută la o anumită ajustare a inegalităţii pe veniturile nete”, explică Dinu.
Cu alte cuvinte, a spus “României libere” expertul, “dacă anul acesta câştig 100.000 de euro şi mi se ia 50% impozit, voi avea 50.000 de euro. Altul, care câştigă 50.000 de euro şi i se ia impozit 20%, va avea un net de 40.000 de euro. Dacă ar fi fost taxă unică, la 100.000 de euro s-ar câştiga 84.000 de euro, iar la 50.000 de euro 42.000 de euro”.
“Pare a fi o obsesie mai veche a domnului Florin Georgescu, care consideră această măsură fiscală drept un panaceu al multor probleme pe care le avem în economia şi fiscalitatea românească”, crede analistul economic Ion Radu Zilişteanu.
În cheie românească, o măsură de stânga
“În esenţă”, a mai explicat Ion Radu Zilișteanu, “impozitul progresiv este o măsură de stânga, care presupune o taxare inegală a contribuabililor, în sensul că aceia care câştigă mai mult să fie mai impozitaţi decât ceilalţi”.
Care este motivaţia? “Simplu. Mai mulţi bani la buget”, explică Sorin Dinu. Cu alte cuvinte, prin impozitul progresiv, o anumită inegalitate se reduce, dar se obţin şi venituri bugetare mai consistente, în dauna Capitalului.
Ca eficienţă, dacă funcţionează în Occident, de ce anume depinde viabilitatea impozitului progresiv? “De sistemele de impozitare”, explică Dinu. “Vorbim despre Suedia, Marea Britanie. În Suedia, este sistem de impozitare progresivă. Nivelul de trai este însă mai ridicat. Ei sunt mai avansaţi, activităţile productive au cam dispărut. Adică activităţile industriale, care sunt legate de costurile mici. Marea provocare a secolului al XXI-lea este legată de competitivitate”.
Impozitul progresiv e pentru statele dezvoltate
Totuşi, care este legătura dintre competitivitate şi această impozitare progresivă? “Suedia nu mai are nevoie să producă. Apare diferenţierea dintre munca intelectuală şi cea fizică. Dispariţia producţiei înseamnă mai multă muncă intelectuală. Montajul etc. se rezolvă cu fabrici automatizate”, spune Sorin Dinu. Iar pentru muncile ce nu pot fi robotizate, se preferă externalizarea producţiei în ţări cu mână de lucru ieftină.
(cifra) 27 de miliarde de lei sunt veniturile din impozitul pe venit şi salarii pe 11 luni ale anului 2017, aproape de trei ori mai mult decât în tot anul 2006 – al doilea de la introducerea cotei unice.
(citat) Ion Radu Zilişteanu, analist economic: “O reintroducere a impozitului progresiv ar face foarte complicată administrarea fiscală. Cât se operează cu cota unică, nu mai e nevoie de alte prelucrări ale datelor. Dacă însă avem cotă progresivă, trebuie să fie un algoritm care să calculeze exact impozitul plătit de o persoană care depăşeşte un plafon de venit.”
Fiscul, tehnologie veche de 12 ani
Fiscul nu are, în acest moment tehnologia necesară pentru a trece lin și fără probleme la impozitul progresiv. Ultima informatizare a ANAF a avut loc în anul 2006, pe bani europeni. De atunci, nimic.
La persoane fizice, inspectorii de literă se luptă şi acum cu turnurile de dosare ale contribuabililor. În acest timp, Ţările Baltice sunt printre cele mai informatizate din UE. Cam aceasta este diferenţa. Ce se întâmplă totuşi în România până la introducerea impozitului unic?
Veniturile din impozitul pe venit şi salarii în anul 2006, al doilea an de după aplicarea taxei unice, erau de 10,4 miliarde de lei, iar după 11 luni din anul 2017 erau de 27,17 miliarde de lei.
Ca venituri fiscale din impozitul pe profit, salarii, venit, câştiguri din capital, în anul 2006 erau 20,8 miliarde de lei, iar în 2017, la 11 luni, erau 43,2 miliarde de lei. În primul caz, venituri de aproape trei ori, în al doilea de peste două ori mai mari.
Complicat de administrat
Ce se va întâmpla acum? “O reintroducere ar face foarte complicată administrarea fiscală”, spune Ion Radu Zilişteanu. “Cât se operează cu cota unică, nu mai e nevoie de nici un fel de alte prelucrări ale datelor”, detaliază Zilişteanu, atrăgând atenţia că, “dacă însă avem cotă progresivă, atunci trebuie să fie un algoritm care să calculeze exact impozitul ce urmează a fi plătit de către o persoană care depăşeşte un anumit plafon de venit”.
Nu în ultimul rând, “impozitarea aceasta progresivă nu ar funcţiona fără impozitul pe venitul global, pentru că modul de ocolire al acestui sistem de impozitare, dacă nu se aplică concomitent cu impozitul pe venitul global, va fi că toată lumea îşi va îmbucătăţi veniturile, astfel încât să plătească impozit cât mai mic. Metodă de optimizare fiscală perfect legală”, crede analistul economic.
