15.3 C
București
joi, 28 martie 2024
AcasăEconomieImpactul ieşirii Marii Britanii asupra României va fi extrem

Impactul ieşirii Marii Britanii asupra României va fi extrem

Impactul acestuia asupra României va fi foarte mare şi va influenţa major prosperitatea ţării.

745 de milioane de euro este volumul mărfurilor exportate de România, din categoria „Maşini şi aparate, echipamente electrice şi părţi ale acestora; aparate de înregistrat sau de reprodus sunetul; aparate de înregistrat sau de reprodus imagini şi sunet de televiziune şi părţi şi accesorii ale acestora“.

Urmează, cu puţin peste 515 milioane de euro, „Materiale textile şi articole din aceste materiale“. Pe poziţia a treia, cu aproape 475 de milioane de euro, „Vehicule, aeronave, vase şi echipamente auxiliare de transport“. În total, aceste prime trei categorii de produse exportate de România în Marea Britanie însumează 1,735 de miliarde de euro.

Schimburile comerciale cu servicii, conform datelor statistice ale ITC Geneva, sunt de asemenea pe excedent. Exporturile româneşti pe piaţa UK au fost de 991,3 milioane de euro în anul 2014 şi de 1.091,9 milioane de euro în anul 2015.

Importurile româneşti de servicii din Marea Britanie s-au cifrat la 774,3 milioane de euro în anul 2014 şi la 1.046,8 milioane de euro în anul 2015. Balanţa comercială cu servicii a României, în relaţia cu UK, a fost excedentară în anii 2014 şi 2015: 217 milioane de euro în anul 2014 şi 45,1 milioane de euro în anul 2015, conform datelor Consiliului de Export al României.

 

Pierdere majoră pentru mediul bancar

Să listăm aşadar efectele previzibile ale unui astfel de eveniment, precum Brexitul fără un acord, ca efect geoeconomic. „10 instituții de credit înregistrate în Marea Britanie și care furnizează servicii bancare în mod direct, pe teritoriul României, nu vor mai putea opera pe plan local din 30 martie 2019, în cazul în care Regatul Unit va părăsi Uniunea Europeană fără a semna în prealabil un acord cu autoritățile de la Bruxelles“, informează Profit.ro.

Concret, este vorba despre Bank Leumi UK Plc, Bank of China (UK), Barclays Bank UK Plc, Credit Suisse (UK) Limited, Gulf International Bank (UK) Ltd, HSBC Bank UK Plc, HSBC Private Bank (UK) Ltd, ICICI Bank UK Plc, Santander UK Plc și Union Bank of India (UK) Ltd.

„Vom avea dificultăţi în pregătirea unor cadre superioare, pentru că şcoala engleză este un mare punct de atracţie pentru tineretul român, inclusiv pentru cei care ne dorim să lucreze în firmele de export.“ – Mihai Ionescu, preşedinte ANEIR

Aceste instituţii de credit „nu vor mai beneficia de regimul pașaportului unic european, în baza autorizației acordate de autoritatea competentă de origine din Marea Britanie“.

Ele „vor fi tratate ca entitățile din țări terțe în ceea ce privește posibilitatea de a înființa sucursale sau de a desfășura activitate prin agenți, (…) de a furniza servicii în mod direct în România, ca stat membru UE“, transmite BNR.

Astfel, în lipsa unei autorizații acordate de BNR, activitatea sucursalelor din România ale entităților din Marea Britanie, precum și furnizarea de servicii direct în România, de către asemenea entități, încetează de la 30 martie 2019.

 

Paşaportul comunitar 

Cazul instituţiilor de credit originare în UK este o situaţie particulară la partea de ansamblu a problemei, care se rezumă prin două cuvinte: paşaportul comunitar.

Pierderea pașaportului comunitar implică faptul că entitățile financiare din Marea Britanie vor fi nevoite să-și adapteze structura de grup și/sau să solicite noi autorizații pentru a-și continua activitatea în UE.

În afară de faptul că instituțiile de credit britanice vor pierde dreptul de a înființa sucursale în UE, şi societățile de servicii de investiții vor pierde dreptul la libera prestare de servicii, precum și pe cel de a înființa sucursale în Uniunea Europeană.

1 miliard de euro este excedentul bugetar actual al României cu Marea Britanie.

Şi societățile de administrare a instituțiilor de investiții colective își vor pierde dreptul de a-și comercializa fondurile în UE. Acestea își vor putea reloca o parte din activitate, formând noi societăți de administrare într-un stat membru UE.

Sucursalele companiilor de administrare din Marea Britanie ar trebui să se transforme în companii autorizate în mod corespunzător în
UE, ori să-și înceteze activitatea.

 

10% – creşterea estimată a preţurilor în România, după un Brexit fără acord 

Aşadar, pe scurt, Marea Britanie devine un stat terţ, supus altor reguli comerciale. Comerțul dintre UE și Marea Britanie va fi ghidat de reguli ale Organizației Mondiale a Comerțului, potrivit clauzei națiunii celei mai favorizate.

Vor fi reintroduse taxe vamale de 8% pentru importul de autovehicule, 19% pentru băuturi alcoolice și 12% pentru pește și carne de miel, produse exportate de britanici către piața europeană, observă Ştirile TVR.

Transportatorii au calculat că mărfurile aduse din Regatul Unit vor costa mai mult din cauza creşterii tarifelor de transport. Iar la aceasta se vor adăuga noile taxe vamale ce vor fi impuse după Brexit, spune Digi24.

Radu Dinescu, secretar general UNTRR, susţine că „toate costurile vor crește cu minimum 10%, dacă nu cu 18%, tocmai din cauza timpului de așteptare, procedurilor administrative și costurilor cu taxele vamale pentru produsele care vor fi transportate între Marea Britanie și UE“.

Cel mai mult, România importă din Marea Britanie medicamente: 91 de milioane de euro în primele 10 luni ale anului 2018. Cât reprezintă, ca pondere în totalul importurilor de medicamente, această cifră.

Marian Pană, director de comunicare al Colegiului Farmaciștilor din România, spune că 5%, iar dacă euro va continua să se întărească, evident că medicamentele din import vor deveni mai scumpe.

Cantităţi semnificative de haine, autoturisme, băuturi aloolice, dar şi de carne de pasăre sunt importate din UK. Economiştii nu pot spune exact cu cât se vor scumpi acestea, însă un Brexit dur, fără acord, ar putea majora preţurile cu mai bine de 10%.

 

România are cel mai mare excedent al balanţei comerciale cu UK

Mihai Ionescu, preşedintele Asociaţiei Naţionale a Exportatorilor şi Importatorilor din România (ANEIR), spune că „situaţia este dureroasă din cel puţin două motive. Primul este că Marea Britanie este ţara cu care avem cel mai mare excedent al balanţei comerciale. Peste un miliard de euro“.

În al doilea rând, „vom avea dificultăţi în pregătirea unor cadre superioare, pentru că şcoala engleză este un mare punct de atracţie pentru tineretul român, inclusiv pentru cei care ne dorim să lucreze în firmele de export“, a spus „României libere“ Ionescu.

Partea pozitivă, pentru că există totuşi cel puţin una, este că „o parte din afacerile pe care le au extracomunitarii – cele care nu sunt în UE şi care aveau investiţii în Marea Britanie, care se bazau pe desfacerea produc-
ţiei în Uniunea Europeană fără taxe vamale – să se mute, de ce nu, în România, fiind una dintre pieţele cele mai atractive“, susţine expertul.

„Regret că o ţară care a fost învăţată, în toată existenţa ei, până la Al Doilea Război Mondial, să trăiască din substanţa fostelor colonii, acum, când este pusă să contribuie cu sume modeste la bugetul Uniunii Europene, pentru a ajuta la o echilibrare a dezvoltării în toate ţările membre UE, se consideră, vezi, Doamne, vitregită“, a adăugat Mihai Ionescu.

„Cred că o responsabilitate socială şi umană trebuie să aibă în vedere politicienii englezi, şi nu numai ei“, opinează Ionescu. „Chiar şi oamenii de rând care au votat Brexit şi care acum, când au conştientizat că au şi ei de pierdut foarte mult, încep să dea înapoi. Mi se pare că este o atitudine de sfidare şi de egoism din partea acestei ţări“, crede reprezentantul ANEIR.

Cele mai citite

În Rusia circulă zvonuri că doi suspecți implicați în atentatul de la Moscova au murit în arest

Doi dintre suspecții pe care Rusia i-a reținut după atacul terorist de la Moscova, din 22 martie, ar fi murit în arest. Acest zvon este...

Legea pentru prevenirea şi eliminarea violenţei şi hărţuirii la locul de muncă, promulgată de Klaus Iohannis

Legea iniţiată de Ministerul Muncii şi Solidarităţii Sociale (MMSS) pentru ratificarea Convenţiei privind prevenirea şi eliminarea violenţei şi hărţuirii la locul de muncă a...

Casa Albă a reprogramat întâlnirea anulată de Netanyahu de la Washington

Decizia vine în contextul în care Karine Jean-Pierre, secretarul de presă al Casei Albe, a anunţat că premierul Israelului, Benjamin Netanyahu, a revenit asupra...
Ultima oră
Pe aceeași temă