Agenția S&P arată că “perspectiva stabilă reflectă speranța că, deși deficitele vor rămâne ridicate, ca urmare a poziției fiscale prociclice a guvernului, datoria externă va crește doar treptat în următorii doi ani, în condițiile unei încetiniri economice majore”.
Este inversul consolidării bugetare necesare acum. “Am putea ridica ratingurile”, explică agenţia, ”dacă Guvernul României face progrese mai ferme în ceea ce privește consolidarea bugetară, pune ferm datoria publică netă pe o traiectorie descendentă și îşi consolidează cadrul de guvernanță, transformând-o într-o creștere macroeconomică, cu finanțe publice mai previzibile și mai stabile”.
Numai că lucrurile nu par să meargă pe această traiectorie. “Anul acesta urmează o activitate furibundă a Guvernului de a astupa găurile produse prin creşterile salariale şi cheltuielile nesăbuite. Ştiu că majorările salariale vor continua şi, în consecință, gaura de astupat o să fie şi mai mare”, a afirmat analistul economic Ion Radu Zilişteanu pentru RL. În opinia sa, vor urma curând noi creşteri de taxe şi impozite.
10.000 de euro este PIB-ul pe cap de locuitor al României, estimat de S&P.
“Încetinirea creşterii economice, prognozată de S&P’s, va fi cauzată de convergenţa către PIB-ul potenţial. Este clar că toată gogoaşa aceasta umflată, cu creşterile salariale, care a condus ca două treimi din creşterea PIB pe anul trecut să fie determinate de consum, se va atenua”, spune analistul.
Ratingul României, amenințat
Standard&Poor’s avertizează că ar putea reduce ratingurile pentru România, dacă va considera că inversarea politicilor ar putea duce la o creștere semnificativă a deficitelor publice, a datoriei și a costurilor de împrumut.
Mai mult, arată agenţia de rating, “vom lua în considerare o acțiune de evaluare negativă în cazul reapariției dezechilibrelor externe, în special în cazul unei politici incerte, care va duce la scăderea influxurilor de investiții străine directe, ceea ce înseamnă că deficitul de cont curent al României va fi din ce în ce mai mult finanțat cu datorii”.
citeşte şi: Criza bugetară se extinde. Guvernul confiscă profiturile companiilor de stat
Spre aceasta ne îndreptăm? Analistul economic chestionat de RL susţine că da: “Evident că Guvernul va încerca noi creşteri salariale, dar atunci va trebui să vină cu măsuri de compensare, pentru că, altminteri, se vor duce în creşteri de deficit bugetar nesustenabile”.
„Evident că Guvernul va încerca noi creşteri salariale, dar atunci va trebui să vină cu măsuri de compensare, pentru că, altminteri, se vor duce în creşteri de deficit bugetar nesustenabile.“ ION RADU ZILIŞTEANU, ANALIST ECONOMIC
România are obligaţia, printr-o clauză din Tratatul de la Maastricht, să menţină deficitul la cel mult 3% din PIB. Peste această cotă de deficit, Comisia Europeană declanşează procedura de deficit excesiv.
Creştere economică rapidă şi nesănătoasă
Economia României a avut cea mai rapidă creştere din UE în 2017, aminteşte agenţia, dar “eforturile de reformă structurală rămân slabe, în timp ce politica fiscală este ineficientă și concentrată pe consum. Această creştere este nesănătoasă.
„Economia s-a extins cu 7%, alimentată în principal de cererea internă, în special cea legată de consum, care a fost susținută de o creștere a salariilor cu două cifre și de reduceri de impozite care au sporit veniturile disponibile”, spun experţii.
S&P estimează că PIB-ul României pe cap de locuitor a fost cu puțin peste 10.000 de dolari anul trecut, “cel de-al doilea cel mai scăzut în UE”. Astfel, arată agenţia, “nivelul scăzut al veniturilor limitează ratingul, alături de deficitul bugetar din ce în ce mai mare al României, eficacitatea slabă a instituțiilor și a guvernării și incertitudinea politică continuă”.
Au început deja problemele
De altfel, primăriile se confruntă deja cu dificultăți. De exemplu, Robert Negoiţă, primarul sectorului 3 din Capitală, a decis să disponibilizeze personal, pentru că nu se mai încadrează în anvelopa salarială. La Turnu Severin, în ultimul puseu de iarnă, a fost mare scandal, pentru că Primăria nu mai avea bani pentru termoficare.
“O altă gaură mare la buget va fi determinată de scăderea cotei de impozit pe venit de la 16% la 10%. Astfel, primăriile au fost private de aproximativ o treime din venituri, astfel încât şi-au asumat să completeze din resurse bugetare acest deficit”, spune Ion Radu Zilişteanu.
Analistul consideră că guvernanților le va fi foarte greu să continue să majoreze salariile, să acopere găurile bugetare care apar şi să păstreze economia în ţinta de deficit bugetar:
“Guvernul nu are de unde să completeze toate aceste găuri şi atunci nu va avea altă soluţie decât măririle de taxe şi impozite. Nu se va reduce TVA, s-ar putea să-l crească, pentru că mărirea TVA este una dintre cele mai comode măsuri care poate fi luată de către un guvern. Este garantat că intră bani, fiindcă se bazează pe taxarea unor produse la care cererea este neelastică”.
Potrivit analistului, o altă posibilă măsură fiscală este impozitul progresiv: “Ideea eternă a prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, este aceasta. Dl Georgescu este un mentor pentru dl Orlando Teodorovici, ministrul Finanţelor. S-ar putea să revină şi taxa de solidaritate sau celelalte tentative, deşi au fost catalogate drept proiecte îngropate”.
FMI: MICŞORAŢI DEFICITUL!
Fondul Monetar Internațional (FMI) consideră că deficitul bugetar ar trebui redus sub nivelul ciclic neutru, atât pe termen scurt, cât şi ulterior, la 1,5% din PIB, până în anul 2020. Aceasta ar contribui la revenirea lină la obiectivul bugetar pe termen mediu al României, conform angajamentelor faţă de UE, notează Agerpres.
FMI atenţionează că deficitele mari din perioadele de boom economic tind să provoace dezechilibre interne şi externe. Ele duc la acumularea excesivă de datorii şi forţează o ajustare în timpul scăderii activităţii economice.
FMI estimează, referitor la actualele politici guvernamentale, că sunt necesare măsuri ce se ridică la 0,6% din PIB pentru a îndeplini ţinta de deficit de 3% din PIB pe anul în curs.
Aceasta chiar dacă ar fi de dorit o ţintă mai redusă de deficit. Aceste măsuri ar trebui să evite o deteriorare suplimentară a structurii bugetului şi să protejeze cheltuielile de capital.
