Folosim cookie-uri pentru a personaliza conținutul și anunțurile, pentru a oferi funcții de rețele sociale și pentru a analiza traficul. De asemenea, le oferim partenerilor de rețele sociale, de publicitate și de analize informații cu privire la modul în care folosiți site-ul nostru. Aceștia le pot combina cu alte informații oferite de dvs. sau culese în urma folosirii serviciilor lor. În cazul în care alegeți să continuați să utilizați website-ul nostru, sunteți de acord cu utilizarea modulelor noastre cookie.

Florin Budescu

10.10.2019 - 14:49

Grilă de punctaj nouă Start-up Nation, în dezbatere publică

Florin Budescu

10.10.2019 - 14:49

"Ministrul pentru mediul de afaceri, comerţ şi antreprenoriat, Ştefan-Radu Oprea, a continuat, în data de 8 octombrie, seria consultărilor pentru lansarea celei de-a treia ediţii a programului Start-Up Nation. După întâlnirile cu Comitetul Consultativ pentru Dezvoltarea Întreprinderilor Mici şi Mijlocii şi cele cu antreprenori din ţară, ministrul a avut o videoconferinţă la care au participat consultanţii interesaţi de acest program, prezenţi la sediile Agenţiilor pentru Întreprinderi Mici şi Mijlocii, Atragere de Investiţii şi Promovare a Exportului din ţară. Luând în considerare propunerile formulate în cadrul consultărilor, o nouă grilă de punctaj va fi înaintată de minister spre dezbatere publică într-o săptămână, a fost concluzia formulată de ministrul Ştefan-Radu Oprea la finalul şedinţei", se precizează în comunicat.

Propunerile făcute de consultanţi şi de reprezentanţii ministerului s-au referit la alocarea unei sume mai mari digitalizării companiilor, la scoaterea criteriului creării locurilor de muncă şi al angajării persoanelor defavorizate. Totodată, a fost subliniată ideea de continuitate a activităţii firmelor.

"Propunerea agreată a fost limitarea înstrăinării unor procente din firmă, cu excepţia cesiunii a maximum 49% din părţile sociale unor investitori de tip "business angels", subliniază documentul MMACA.

De asemenea, s-a ajuns la concluzia că este importantă identificarea domeniilor prioritare sprijinite prin program (servicii vs. producţie, de exemplu), o definire mai clară a codurilor CAEN în grila de punctaj, precum şi necesitatea responsabilizării antreprenorilor în implementarea proiectelor. Alte propuneri abordate de consultanţi au vizat modalitatea şi posibilitatea introducerii cofinanţării sau distribuirea omogenă a fondurilor din program pentru toate judeţele, pentru a se menţine ideea de "program naţional".

Ministrul de resort, Ştefan Radu Oprea a anunţat, în context, că ediţia a treia a programului Start-Up Nation urmează să fie lansată până la sfârşitul anului, după rectificarea bugetară.

"Esenţa programului Start-Up Nation este dezvoltarea spiritului antreprenorial, este important ca acesta să fie un instrument pentru ca antreprenorii să-şi atingă obiectivele mai simplu, mai bine şi mai uşor. Rezultatele Start-Up Nation confirmă faptul că programul este o poveste de succes, care îşi produce efectele şi este obligatorie transparenţa şi continuitatea sa. Ne-am propus ca ediţia a treia a programului Start-Up Nation să fie lansată până la sfârşitul anului, după rectificarea bugetară", a declarat Ştefan-Radu Oprea.

Ministrul a prezentat o serie de date statistice comparative cu privire la ediţiile anterioare ale programului Start-Up Nation, extrase din studiul realizat de Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România referitoare la profilul antreprenorului român.

Cercetarea sociologică a CNIPMMR s-a desfăşurat pe un eşantion reprezentativ - 380 de răspunsuri din cei 8.449 de participanţi selectaţi pentru finanţare, din care 7.859 au semnat contractele şi au primit finanţarea completă.

Conform acesteia, raportul repartiţiei start-up-urilor mediu urban-mediu rural - în 2017 - a fost 74% mediu urban, 25,8% mediu rural. Comparativ, la ediţia a doua, raportul este aproximativ 60% urban, 40% rural.

În ceea ce priveşte numărul de angajaţi pe întreprinderi, în prima ediţie, 20% dintre companii au avut peste 5 angajaţi, 17,9% - 4 angajaţi, 24,7% - 3 angajaţi, 31,6% - 2 angajaţi.

În prima ediţie, raportul între producţie şi servicii a fost 68,9% - producţie, 25,4% - industrii creative, IT - 3,2%, servicii - 2,6%. În ediţia a doua, raportul este de 40% producţie - 60% servicii, inclusiv, industriile creative, IT şi celelalte servicii.

În ceea ce priveşte genul beneficiarilor, în prima ediţie, 42,3% dintre aplicanţi sunt femei antreprenor, procent care se păstrează şi pentru ediţia a doua - 44%. Pe grupe de vârstă, la prima ediţie au fost beneficiari între 18-30 ani - 30%, între 31- 45 ani - 61% din antreprenori, între 46-60 ani - 5,79%.

Pe profilul antreprenorului care a accesat Start-Up Nation ediţia 2017, 55,8% au studii universitare, 10% - masterat, 30% - studii liceale, 2,1% - şcoală profesională, 2,1% - fără studii. Dintre aceştia, 48,5% au pregătire economică, 19,1% au pregătire tehnică, 13,2% au pregătire socio-umană.

Media eşantionului studiat are o experienţă anterioară de 8,6 ani. 73,7% dintre aceştia au lucrat în companii cu domeniu diferit de activitate, iar 22,6% au lucrat în acelaşi domeniu, informează Agerpres.

"Făcând o analiză a cercetărilor sociologice din întreaga lume, din 10 oameni obişnuiţi, 2 au spirit antreprenorial şi devin antreprenori imediat, următorii 2-5 trebuie descoperiţi pentru că sunt ceva mai ponderaţi. De asemenea, se constată că primii doi nu au succesul cel mai mare în afaceri pentru că au apetitul pentru risc foarte mare. În acelaşi timp, următorii 2-3 au şanse mai bune în afaceri, pentru că vin cu un plan de afaceri bine gândit", subliniază reprezentanţii MMACA.

Cercetarea realizată de CNIPMMR a relevat şi faptul că, dacă nu ar fi fost disponibilă finanţarea prin Start-Up Nation, 48% dintre aplicanţi nu ar fi fost sub nicio formă în afaceri, 39,4% - mai degrabă nu şi doar 7,37% - mai degrabă da.

"Practic, fără Start-Up Nation, 87,4% dintre antreprenorii care au beneficiat de ajutorul financiar de la stat nu ar fi debutat în afaceri sub nicio formă", se mai arată în documentul citat.

Potrivit MMACA, în ceea ce priveşte modul de finanţare, în primele 2 ediţii se păstrează proporţia de 80% credite bancare, ceea ce produce aşteptări similare şi pentru ediţia a treia.

Since you are here

… we have a small favour to ask. More people are reading and supporting our independent, investigative reporting than ever before. And unlike many news organisations, we have chosen an approach that allows us to keep our journalism accessible to all, regardless of where they live or what they can afford. Romania Libera is editorially independent, meaning we set our own agenda. Our journalism is free from commercial bias and not influenced by billionaire owners, politicians or shareholders. No one edits our editor. No one steers our opinion. This is important as it enables us to give a voice to those less heard, challenge the powerful and hold them to account. It’s what makes us different to so many others in the media, at a time when factual, honest reporting is critical. Every contribution we receive from readers like you, big or small, goes directly into funding our journalism. This support enables us to keep working as we do – but we must maintain and build on it for every year to come. Support The Romania Libera from as little as €1 – and it only takes a minute. Thank you.

Subscribe Romania Libera weekly
Subscribe Romania Libera essential new magazine
An alternative to breaking news
Subscribe Romania Libera essential new magazine