Noul exerciţiu financiar de atragere a fondurilor comunitare riscă să devină un eşec similar celui anterior (2007-2013). România nu a semnat încă un acord de parteneriat cu Bruxelles-ul, iar Comisia Europeană a trimis recent un nou set de critici, după cele din vara lui 2013 şi de la începutul acestui an.
La aproape un an de la trimiterea către Bruxelles a primei variante a Acordului de parteneriat pentru banii UE 2014-2020, Guvernul pare să nu înţeleagă ce îi solicită Comisia Europeană. Prima formă a fost trimisă în luna iulie 2013, iar primirea acesteia de către CE nu a fost foarte fericită.
”Nici o lecție învățată din implementarea programelor în perioada 2007-2013, în multe sectoare“ spune Comisia. „(S-a dat — n.red.) copy/paste după recomandări de ţară”, se arăta în analiza din vară a Comisiei. Nici varianta din ianuarie 2014 nu a fost mult mai bună: ”Global, documentul demonstrează insuficientă orientare spre rezultat. Rezultatele propuse sunt descrise într-o manieră prea vagă, nu sunt suficient de concrete şi ar trebui reconsiderate, împreună cu obiectivele propuse. Realizările aşteptate trebuie să fie mai concrete, stabilind legături mai bune între zonele de finanţare identificate şi rezultatele aşteptate”.
Al treilea eşec
Ultimele comentarii trimise de către Comisia Europeană, pe tema Acordului de parteneriat, nu sunt nici ele măgulitoare. Într-un document recent, CE atrage atenţia asupra lecţiilor neînvăţate, a alocărilor dezechilibrate şi neîndeplinirii unor condiţionalităţi ex-ante, precum nerespectarea legislaţiei UE în domeniul achiziţiilor publice.
România a propus, în Acordul de parteneriat, un număr mare de priorităţi de finanţare din fonduri europene, abordare care „comportă riscul devierii de la o folosire a fondurilor orientată spre performanţă şi a reducerii eficienţei operaţiunilor în sectoarele, teritoriile şi grupurile sociale vizate”.
Ce critică Bruxelles-ul
Achiziţiile publice – prevederi ineficiente, încălcarea directivelor UE.
Certificate verzi – Comisia vrea precizări asupra modului în care se va relua acordarea certificatelor suspendate şi asupra scutirii marilor consumatori de obligaţia achiziţionării acestora.
IMM – nefolosirea oportunităţilor oferite de Iniţiativa pentru Întreprinde-rile Mici şi Mijlocii, în special în ceea ce priveşte creşterea volumului de împrumuturi.
Strategia anticorupţie – trebuie să fie reintrodusă în Acordul de parteneriat.
Alocările bugetare – apar dezechilibre îngrijorătoare. Alocarea pentru mediu în cadrul Fondului de Coeziune a fost redusă, subminând capacitatea României de a implementa investiţiile cerute de acquis-ul comunitar.
Romii – CE sfătuieşte autorităţile române să se asigure de faptul că obiectivele integrării sunt conforme cu nevoile acestei etnii.
Zona rurală – este dată ca priori-tară, însă nu se oferă nici o indicaţie privind procentele de populaţie şi teritoriu ce aparţin acestei zone.
Masterplanul de Transport – Trebuie confirmat faptul că priorităţile TEN-T şi coridoarele sale reprezintă criterii de selecție în cadrul Acordului de parteneriat.
Irigaţii – identificarea zonelor în care este necesară reabilitarea sistemului de irigaţii pentru a face faţă riscului de secetă şi schimbărilor climatice. Comisia cere măsuri privind protejarea suprafeţelor mari de păduri, precum şi o distincţie clară între obiectivele unei exploatări sustenabile şi conservarea biodiversităţii.
Piaţa muncii – sunt necesare măsuri privind creşterea mobilităţii interne. Tinerii care împlinesc 18 ani şi părăsesc căminele nu sunt incluşi printre grupurile cele mai expuse la sărăcie. În ceea ce-i priveşte pe bătrâni, în general nu sunt propuse alte măsuri pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă.
Abandonul şcolar – lipsa fondurilor pentru a preveni abandonul. Fenomenul de segregare în şcoli nu este analizat pe deplin în Acord.
