11.5 C
București
vineri, 29 martie 2024
AcasăSpecialBANI EUROPENI Circuitul vacii în birocraţia financiară românească

BANI EUROPENI Circuitul vacii în birocraţia financiară românească

Mândra bălţată roşie românească de lapte, despre care se învăţa la şcoală pe vremea regimului comunist, a fost mitizată prin raportări triumfaliste. Totuşi era productivă. Nu mai e cazul azi. A degenerat genetic, au declarat României libere surse experte. Ţăranii români, săraci, n-au mizat pe performanţă şi au făcut însămânţări la grămadă.
 
Azi, prevederile legale încurajează ingineriile financiare, din care crescătorii îşi cumpără maşini scumpe, în loc să investească. La orizont e o criză europeană a preţurilor. Din gândirea disociată românească face parte şi supradimensionarea valorii genetice a vacii româneşti de rasă. Simultan, credem despre ea că e neasemuită-n lume, dar şi că e ruda săracă a rasei Holstein sau Siementhal. Cum stau lucrurile de fapt?
 
“Şchioapele, chioarele şi ţigăncile” dau lapte puţin
 
În România, nu s-a dorit performanţă la fermele de vaci, explică Dorin Cojocaru, preşedintele Asociaţiei Patronale Române din Industria Laptelui (APRIL). “Subvenţia s-a dat pe cap de animal, nu pe litrul de lapte, adică lactaţie, productivitate”, spune Cojocaru. În argoul procesatorilor, văcuţele autohtone au porecle. Liderul APRIL a vorbit României libere despre “şchioape, chioare şi ţigănci, cum le zicem noi, ce dau 3.000 de litri de lapte/an, în loc să se stimuleze fermele cu vaci cu genetică performantă, ce dau 7.000 – 8.000 de litri/an”.
 
1,30 lei – preţul mediu naţional al laptelui la producător, plus TVA, la 3,7% grăsime. 
 
Înainte de 1989, România era cunoscută pentru bălţata roşie românească, un hibrid între vaca autohtonă şi vaca elveţiană Simmental. Mai existau bălţata neagră românească şi sura de stepă de Transilvania, cu coarne mari, cu infuzie de genă de la Holstein, spune Cojocaru. Dar azi din sura de stepă “mai sunt 100 de exemplare, undeva, pe la Piatra Neamţ. Ce însămânţări artificiale? S-au făcut însămânţări cu taurul, la grămadă. Dacă te uiţi la văcuţele româneşti, în loc de ugere au ba nişte uscături smochinite, ba cu mamita de puroi pe ele cât bidoanele. Ţăranul nu are bani să le trateze”, explică expertul. Mamita e o boală infecțioasă, ce constă în inflamarea ugerului la animalele în lactație.
 
De n-ar fi trist, ar exista o latură comică. Din cauza mulsului la mână, fără manşon de mulgere, mameloanele vitelor s-au deformat. “Vaca nu trebuie să aibă mamelon de mai mult de doi centimetri, să intre în manşo la sala de muls”. Producţie? O astfel de văcuţă dă 10 litri de lapte pe zi, 200 şi ceva de zile pe an. “Ministerul Agriculturii vrea să fie eligibilă vaca de 10 ani. Mai vrem să avem şi vaci pensionare… facem agricultură ca în 1890!”, se plânge Cojocaru.
 
Dorin Cojocaru, Patronatul Laptelui APRIL: “Ce însămânţări artificiale? S-au făcut însămânţări cu taurul, la grămadă! Te uiţi la văcuţele româneşti… în loc de ugere au ba nişte uscături smochinite, ba cu mamita de puroi pe ele cât bidoanele, că ţăranul nu are bani să le trateze.”
 
Profesorul de Agronomie clujean Avram Fiţiu scoate în evidenţă şi părţile pozitive. Vacile din Occident sunt roboţi industriali de făcut lapte, a explicat acesta României libere. “Laptele acestora nu are cum să aibă gustul celui din România. Păşunea din Olanda nu are numărul de plante furajere pe care îl are una din România. Orice păşune din Europa nu depăşeşte 10 – 15 specii de plante. România are cea mai mare biodiversitate din Europa, e campioana campioanelor, cu 200 – 250 de plante pe metrul pătrat, pe analiză de ramă metrică”, a explicat Fiţiu.
 
Reversul medaliei: ca producţie, în Israel media lactaţiei e de 11.000 l/an de lapte crud la o vacă. În Germania şi Polonia, producţia nu scade sub 8.000 – 9.000 l/an. În schimb, crescătorii români au primit 880 de euro subvenţie la o vacă. Sau văzut cu atâţia bani? Şi-au luat toţi maşini scumpe, a dezvăluit Rl Dorin Cojocaru. Dar ingineria financiară e mai complexă şi bine instituţionalizată.
 
Tai vaca pe spezele statului, după ce-ai cumpărat-o pe bani de la buget 
 
E politică europeabă: se dau bani fermierului să-şi taie vaca, ca să scadă producţia europeană de lapte. Aceasta a a crescut după eliminarea cotelor. “În Germania, trebuie să dovedeşti că ai tăiat vaca. În România, se dau bani nu să tai vaca, ci să declari că nu mai produci lapte. În schimb, produci la negru”, explică preşedintele APRIL. Cojocaru descrie mecanismul: statul dă bani crescătorului ca să scadă producţia. Crescătorul primeşte ajutor de minimis, ca să cumpere vaci. “Se aplică la cei cu trei vaci, să ajungă la zece. Cumpăr şapte vaci pe banii statului. Apoi, duc vaca la abator şi o tai. Iau bani pe carnea în viu, merg cu hârtia că mi-am tăiat vaca şi primesc alţi bani… pentru că am contribuit la scăderea producţiei de lapte!”, a explicat României libere circuitul Dorin Cojocaru.
 
La orizont: criză de supraproducţie de lapte în anul 2017
 
Azi, preţul mediu al laptelui brut autorizat, cumpărat de procesatori de la poarta fermei, e 1,45 lei – 1,70 lei, explică preşedintele APRIL. Preţul mediu naţional al laptelui de la toţi producătorii, plus TVA, la 3,7% grăsime, este de 1,30 lei, conform MADR. La hipermarketuri iînsă ajunge de regulă laptele de la marii procesatori. Aceştia, cu tot cu colectarea, analizele, transportul, regulile de siguranţă alimentară şi preagreerile, inclusiv ambalajul, ridică preţul la 2,20 lei, pe marca proprie.
 
“De trei luni, preţul laptelui a crescut în Europa. Laptele-spot (de pe bursele europene de profil – n.n.) a ajuns la 46 de eurocenţi. Europa a dat bani pentru un preţ de intervenţie la laptele praf şi la depozitarea acestuia şi a brânzeturilor. Toată producţia Europei a trecut pe stocare. Dacă-mi subvenţionezi stocarea, depozitarea la frig, iau bani de la stat şi nu scot produsul pe piaţă. Astfel, a scăzut oferta, aşa că a crescut preţul”, a detaliat pentru Rl Dorin Cojocaru. 
 
“În mai, am atras atenţia că în două luni creşte preţul şi se va căuta lapte. Azi, sunt stocate 250.000 de tone de lapte praf. Rezultă de zece ori mai mult lapte dulce – 2,5 milioane de litri de lapte. România procesează 880  – 900.000 de tone de lapte anual. În februarie – martie 2017, când intră stocul acesta de lapte praf pe piaţă, se va prăbuşi preţul. Iar embargoul cu Rusia va mai continua…”, atrage atenţia Cojocaru.
 
Marca proprie de hipermarket pune probleme brandurilor
Mega Image Carrefour  Auchan Cora Metro Cash & Carry  Kaufland 
365, Gusturi Româneşti  Carrefour Produsul Economic Winny De-ale noastre K-Clasic

nota: tabelul listează unele mărci proprii populare alimentare

 
Fenomenul mărcilor proprii e cunoscut din Occident. Marii retaileri le lansează, contractează producători şi ambalează. Există mărci specializate pe categorii de produse. Ne referim aici doar la cele de produse alimentare. Lactatele nu fac excepţie. Cumpărătorul de hipermarket, din clasa săracă sau medie, alege produsul cu predilecţie în funcţie de preţ. Dacă acesta e calitativ comparabil cu cel de la un brand, bătălia comercială e câştigată.
 
În Occident, lanţul Tesco a fost criticat pentru această politică. Nu scrie nicăieri în clar ce firmă a produs alimentul, iar simbolurile sunt pentru iniţiaţi. În România, există un simbol pe cutia de lapte cu numărul autorizaţiei sanitar-veterinare, explică preşedintele APRIL. În ştampilă, PL înseamnă Polonia, HU – Ungaria şi RO – România – ţară de origine. Urmează codul producătorului. La marca proprie Carrefour de exemplu apare codul 122, ce aparţine proprietarului brandului Albalact. Brandurile Poiana Florilor, Zuzu sau Albalact au toate, aşadar, codul 122. E normal ca preţul de la produsul marcă proprie să fie mai scăzut, explică Cojocaru. “Marca ta o promovezi pe banii tăi. Marca retailerului nu e promovată şi, normal, va fi cu preţ mai mic, pentru că nu există merchandising, promoţii sau pliant”, arată expertul.
 
“Dacă vreţi să fiţi patrioţi, nu cumpăraţi marcă proprie, cumpăraţi branduri cunoscute, pentru că, dacă e românesc, este chestie de marketing. De exemplu, vă spun sigur că e «din inima Ardealului»”, a explicat Rl Dorin Cojocaru, referindu-se la un brand cunoscut, pentru că “s-a făcut atât tamtam, că îl verifică săptămânal toţi veterinarii din autoritate. Se duc să verifice traasabilitatea”.
Cele mai citite

Captive ideologiei, euroelitele nu sesizează declinul capitalismului

Revoluţia franceză a desfiinţat latifundiile feudale, în folosul unităților de producție burgheze. Comuniștii au distrus proprietatea privată pentru a crea omul nou eliberat de...

Cum hidroizolația poate face diferența între o iarnă sigură și o primăvară ușoară pentru locuința ta

O dată cu trecerea iernii și venirea primăverii, proprietarii de case și constructorii se gândesc la moduri de a proteja locuințele de umiditate și...

Tendințe de Culori și Materiale pentru 2024: O Privire Asupra Designului Interior

Anul 2024 aduce o schimbare notabilă în preferințele de culori și materiale în lumea designului interior, reflectând o nevoie crescândă de confort, sustenabilitate și...
Ultima oră
Pe aceeași temă