Pensiile private, o comoară de 800 milioane de euro pe care o vânează statul Cum ne afectează reducerea contribuției la Pilonul II

de Florin Budescu , 12 noiembrie 2017 - stire actualizata la ora 10:50, 13 noiembrie 2017
Pensiile private, o comoară de 800 milioane de euro pe care o vânează statul

Reducerea contribuţiei din salariu pentru Pilonul II de pensii de la 5,1% la 3,75% va avea impact asupra românilor, asupra companiilor, dar și asupra economiei.

Atacul la Pilonul II de pensii private obligatorii e parte din controversatul pachet de măsuri fiscale al Cabinetului Tudose. În momentul acesta, România are trei tipuri de pensii. Primul tip e Pilonul I al pensiilor de stat, despre care unii experţi afirmă că e o schemă Ponzi, pentru că nu are cum să funcţioneze la infinit, din cauza ratei demografice negative.

Pilonul I înseamnă contribuţiile persoanelor active, virate la stat şi transformate în pensiile actuale de stat. Anvelopa bugetară a pensiilor de stat are încontinuu deficit, acoperit de la buget. Pentru a se evita dependenţa totală de pensiile de stat, statele occidentale au mutat o parte din sarcină pe mediul de business.

Urmează Pilonul II al pensiilor private obligatorii şi Pilonul III al pensiilor private facultative. Primul, constituit în 2007, e format din contribuţiile din ultimii 10 ani ale românilor activi. Sistemul e asemănător cu cel al unei polițe de viaţă multianuale, dar nu există o primă de asigurare, nici o sumă asigurată, nici evenimente asigurate.

5,1% din venitul brut actual al clienţilor e virat la cele şapte societăţi de administrare din piaţă, care investesc banii, apoi fac profit pentru sine şi pentru clienţi. Când ies la pensie, aceştia din urmă primesc, potrivit legii, în plus faţă de pensia de stat încă aproximativ 20% din total.

În ultimele luni, piaţa pensiilor private obligatorii a fost defăimată ritmic de membrii Cabinetului Tudose şi chiar de către premier. Acesta a afirmat că pensiile de stat au un randament mai bun decât Pilonul II, deși realitatea arată că nu există conceptul de randament la sistemul public, care e bazat pe alt principiu de funcţionare.

Economisești mai puțin, primești mai puțin

În acest moment, peste un milion de participanţi au mai mult de 10.000 de lei în cont, arată Asociaţia Pensiilor Administrate Privat (APAPR). Valoarea medie a unui cont, la Pilonul II, este de 5.500 de lei. Potrivit unor studii independente OECD şi Better Finance, Pilonul II din România e în topul celor mai performante fonduri de pensii private din Europa.

Se poate estima impactul trecerii de la 5,1% la 3,75% asupra colectărilor și randamentului Pilonului II? Radu Crăciun, preşedinte al BCR Pensii, vicepreşedinte al APAPR, previzionează că se va colecta o sumă cu circa 15% mai mică. Iar „dacă economiseşti mai puţin cu 15%, vei primi mai puţin cu 15%“, a precizat Radu Crăciun pentru „România liberă“.

Gabriel Biriş, fost secretar de stat în Cabinetul Cioloş la Ministerul de Finanţe, a făcut mai multe calcule, la cererea ziarului nostru. Noul procent de 3,75%, spune expertul, trebuie aplicat la majorarea venitului brut, „deci apare o majorare a bazei de calcul a contribuţiei“. Din calculele făcute de specialist rezultă că acest 3,75% reprezintă practic, în valoare absolută, 4,28%, deci scăderea procentuală netă e de doar 0,83%. „Calculul se referă la ce este acum, dar nu va mai fi valabil în viitor. 20% era componenta certă“, a atras atenţia Gabriel Biriş.

Ce înseamnă aceasta? Radu Crăciun, şeful BCR Pensii, explică astfel: „Contribuţia la Pilonul II reprezintă cam 20% din viitoarea pensie, însă în ipoteza că toate salariile se vor indexa, astfel ca netul să rămână neschimbat“.

Acesta a menționat că „nu putem şti acum dacă toate salariile brute se vor ajusta astfel ca netul să rămână neschimbat. E posibil ca unii angajatori să o facă, alţii nu. Aşa că aceasta e pierderea potenţială, în cel mai bun caz. Dacă însă salariul brut nu va fi ajustat, va fi mai mult decât atât“.

Creşte dependenţa de pensiile de stat

Pe de altă parte, Gabriel Biriș subliniază că iniţial, adică acum 10 ani, la înfiinţarea Pilonului II, „ideea era să reducă treptat dependenţa de sistemul de stat. De aceea se dorea iniţial să fie 6%. În loc de aceasta, acum se măreşte dependenţa de pensia de stat“.

Totuşi, care e miza financiară în joc atunci când discutăm despre Pilonul II? Radu Crăciun face calculele. În prezent, în PII sunt acumulate 8,5 miliarde euro. „An de an, se strâng 40 milioane de lei lunar, cât primeşte un administrator, înmulţit cu şapte societăţi, cam 280–300 de milioane lunar, înmulţit cu 12 luni“, a arătat Crăciun. Aceasta înseamnă 3,36–3,6 miliarde de lei, adică între 747–800 milioane de euro pe an.

Cum îşi fură statul singur căciula

17% impact anual din aceşti bani înseamnă că Guvernul PSD–ALDE se luptă acum pentru un surplus la anvelopa pensiilor de stat de circa 120 milioane de euro pentru tot anul 2018. „Dar va exista şi un impact indirect asupra pieţei de capital şi a business-urilor, pentru că vor fi mai puţini bani de investit pentru oferte publice făcute în titluri de stat ş.a.m.d.“, a declarat reprezentantul APAPR. Aşadar, cumva statul îşi fură astfel singur căciula.

Discutăm astfel nu doar despre un impact negativ asupra participanţilor persoane fizice la Pilonul II, ci şi asupra economiei în general.

„Pensiile private vor deveni un partener mai slab când va veni vorba despre finanţarea sectorului privat sau de stat“, a explicat oficialul BCR Pensii.  Afacerea în sine a fondurilor pe Pilonul II va fi afectată? Există posibilitatea unor plecări? „Nu cred că se pune problema aceasta“, răspunde  Radu Crăciun. „Pentru o plecare, ar trebui să se întâmple ceva mult mai grav, dar planurile de afaceri sunt totuşi afectate. Ca şi perioada de recuperare a investiţiilor, ce va deveni mai lungă“, afirmă expertul.

În iunie, la venirea Cabinetului Tudose, prima declaraţie-bombă a ministrului de Finanţe, Ionuţ Mişa, a fost că se va desfiinţa Pilonul II. Presupunând că aceasta e ţinta finală a PSD–ALDE şi că ar fi atinsă, înseamnă că persoanele active azi vor avea, ca pensionari mâine, pensii mai mici cu a cincea parte din valoarea nominală a acestora.

„Nu se rezolvă nimic“, crede Gabriel Biriş. „Ei vor spune că nu a fost nimic în plus la Pilonul II şi că n-au luat în realitate nimic, că Pilonul pensiilor private obligatorii era pe deficit şi, de fapt, nu au nimic de dat înapoi celor care au contribuit“, prevesteşte fostul secretar de stat.

Comentarii

  • Laurentiu

    13 noiembrie 2017 16:55

    De fapt e o suma dubla la mijloc, contributia medie lunara fiind de 88Milioane ron, nu de 40M, conform statisticilor ASF.

    raspunde comentariului
  • Aziz

    13 noiembrie 2017 15:52

    Mecanismul pensiilor peste tot in lume consista in a colecta retinerile de la salariati, a le investi in domenii sigure cum ar fi bonuri de stat. Astfel fiind marit fondul de pensii asa fel incat cand contribuabilui ajunge la pensie sa aibe de unde. Ori la noi indata de se colecteaza retinerile de pensii sunt praduite de politicieni si ce mai ramane se imparte la pensionari si se completeaza cu imprumuturi. E pura hotie, banii stransi de la angajati nu merg la cei care contribuie, ci la cei care voteaza, lasandu-i pe acestia sa se descurce peste ani cand ies la pensie. Atunci vor fi altii sa dea socoteala, iar jmeqerii si-au facut treaba cumparand voturi cu bani de furat.

    raspunde comentariului
  • lupsa

    13 noiembrie 2017 15:43

    Oferta originala munca complet pe internet la domiciliu acum cautam persoane capabile sa obtina chiar din prima luna rezultatele pe baza carora sa castige 1500 RON lei noi lunar. Oferim contract de comision care va garanteaza plata rezultatelor. Ne gasiti la adresa de email onlineproiect86gmail.com

    raspunde comentariului
  • Tepus

    13 noiembrie 2017 12:30

    ACUM DNA IL VREA !! IL INVITA PE DRAGNEA !! SA DECLARE CE-A FURAT !! SI SA REDEA TOT LA STAT. !! SA PLATEASCA, AM MAI ZIS, !! MACAR HOTELUL TURRIS. !! SAU SA DEA AVEREA TOATA, CA E DE LA STAT FURATA.

    raspunde comentariului
  • Costin Stefan

    13 noiembrie 2017 8:37

    INTREBARI PT. DNA, PARCHETUL GENERAL SI SRI. Se impun urmatoarele intrebari 1. De ce nu a fost arestat pana in prezent infractorul Dragnea, pt. ca a furat Hotelul Turris, in 2009, cu ajutorul sotiei sale Bombonica si srijinit probabil de consilierul sau juridic si director executiv, Carmen Dan ? Si de ce statul nu a recuperat respectivul hotel ? 2. De ce nu a fost deblocat dosarul 6311-2-2012, tinut cu NUP de Nitu la Parchetul General pentru ca Dragnea sa nu plateasca impunerea de catre ANAF a 31 milioane de dolari, evaziune fiscala pt. neplata impozitelor si taxelor la Hotelul Turris ? De ce este impiedicat ICCJ si acum sa judece respectivul dosar ? 3. De ce autoritatile au permis sotilor Dragnea sa fure Hotelul Turris si apoi sa-l vanda ? 4. De ce au fost musamalizate, pana in prezent, paguba de 110 milioane de lei- valoarea reala a hotelului, in 2009, cand a fost furat, si 31 milioane de lei- valoarea evaziunii, impusa de ANAF pt. neplata de impozite si taxe de catre Bombonica la hotelul Turris ? Intreaga tara stie, din presa si de pe net, ca LIVIU DRAGNEA, abuzand de functia de presedinte al C.J.Teleorman , a furat HOTELUL TURRIS din Turnu Magurele, in 2009, folosindu-se de fosta sa sotie. Bombonica a platit o suma modica de 114 mii de lei, cand hotelul valora in realitate 110 milioane de lei, adica de o mie de ori mai mult. In 2011 a existat probabil un razboi intre FINANTE si Consiliul Judetean, la Alexandria, unde Carmen Dan a fost consilier juridic si director executiv, in cadrul CJT, a lui Dragnea, din 2002 pana in 2012. Si, ca sa-i scape de puscarie pe sotii Dragnea, care furasera un hotel de 8 etaje, s-a inscenat un aranjament de retrocedare ilegala ca hotelul nu a fost cumparat cu 114 mii de lei de Bombonica, ci i-a fost retrocedat. Cred ca Dragnea a beneficiat de sprijinul angajatei sale, Carmen Dan, la toate marile ilegalitati savarsite de presedintele CJT in perioada 2002-2012, ca nu degeaba si-a adus-o Dragnea de la Videle la Alexandria. Astfel, Finantele a lasat-o pe Bombonica sa ramana proprietara pe Hotelul Turris. Dar a impus-o sa plateasca statului 31 milioane de lei, in 2011, ca evaziune fiscala, fiinca Bombonica nu platise impozitele si taxele cuvenite pana in 2011 pentru hotel. Dragnea a vandut apoi Hotelul Turris, pe bani grei, unei doamne care administra chiar respectivul hotel. Sotii Dragnea au ramas cu milioanele incasate pe hotel, si nici impunerea de 31 milioane de dolari, echivelenta cu 7,5 milioane de euro, nu au mai platit-o, din cauza ca dosarul penal 6311-2-2012, care ajunsese la ICCJ, a fost blocat de Nitu cu NUP la Parchetul General, unde e blocat si in prezent.

    raspunde comentariului
  • un roman

    13 noiembrie 2017 6:31

    NU-AU IESIT,IN STRADA, NU-I INTERESEAZA, ASTEAPTA PENSIA MARIREA, POT SA ASTEPTE LA ANUL SI LA MULTI ANI,AIA CU PENSIILE DE MIZERIE,ISI MERITA SOARTA,DOAMNE AJUTA-I

    raspunde comentariului

Ultima ora

anunturi mica publicitate

Urmareste-ne pe Facebook

Aboneaza-te la newsletter

Aboneaza-te pentru a primi cele mai importante titluri pe e-mail.

Copyright © 2014. Toate drepturile rezervate RomaniaLibera.ro

Dezvoltat de Bluebay Design