La peste șase ani de la decizia Guvernului Boc de a impozita pensiile, Parlamentul a anulat această măsură luată în plină criză economică. A fost anulată plata CASS pentru pensii, precum şi a impozitului pe venit, fiind adoptat un amendament al PSD prin care doar pensiile sub 2.000 de lei beneficiază de această prevedere.
„România liberă“ vă prezintă seria de decizii economice greșite, precum și luptele politice care s-au dus în jurul pensiilor în ultimii zece ani.
Măririle de pensii din anii 2007 şi 2008
Primul val de majorare a pensiilor a avut loc în anul 2007. Cu 17%. Iniţial, în decembrie 2006, premierul Călin Popescu Tăriceanu s-a opus acestei majorări.
“Nicăieri în lume nu se pot majora pensiile cu aproape 70% într-un an, respectiv 17%, ceea ce s-a făcut (n.n.: în 2007), şi 50%, cât ar fi dorit Parlamentul. Trebuie să ne gândim şi ce se întâmplă la anul, dacă economia permite să păstrăm aceleaşi pensii“, a declarat iniţial Tăriceanu, conform HotNews.
Constituţia stipulează la art. 138, alin (5), că „nici o cheltuială bugetară nu poate fi aprobată fără stabilirea sursei de finanţare“. Partidul Moş Crăciun PSD nu respectă această prevedere constituţională de mult timp. Preşedintele Traian Băsescu a cerut precizarea sursei de finanţare a acestei creşteri a pensiilor. Băsescu ameninţa că, dacă Executivul nu va preciza de unde ia banii, nu va promulga legea.
În 2007 însă, Tăriceanu s-a răzgândit, iar pensiile au fost mărite, în pofida opoziţiei preşedintelui.
Punctul de pensie a fost majorat în anul 2008 cu 20%, conform Mediafax. Iniţial, noua creştere trebuia să se producă de la 1 noiembrie 2008, dar Tăriceanu, susţinut parlamentar de o coaliţie ad-hoc PSD–PNL–PC, a mimat o cedare diplomatică la pre-siunile PSD, ce ameninţa cu moţiunea de cenzură. De la 1 octombrie 2008, pensiile au fost mărite a doua oară.
Era perioada în care premierul Tăriceanu şi ministrul Finanţelor, Varujan Vosganian, afirmau că economia duduie (ca şi în anul 2016, şi în anii 2007 şi 2008 s-au înregistrat creşteri economice record) şi criza subprimelor nu va afecta ţara. Criza subprimelor a debutat în SUA încă din 31 august 2007. Atunci, a şasea mare companie de ipoteci, American Home Mortgage, şi-a anunţat intrarea în incapacitate de plăţi. Această criză s-a transmis treptat, de peste ocean, în Europa şi la începutul anului 2009 a ajuns şi în România.
Cum s-a ajuns la impozitarea pensiilor
Anii 2009 şi 2010 au marcat încetinirea economică, aşa cum era previzibil încă din 2008. La începutul anului 2010, Cabinetul Boc 2 ajunsese la concluzia că anvelopele salariilor bugetarilor şi pensiilor nu sunt sustenabile şi România poate intra în faliment. În august 2010, Guvernul Boc prognozase o scădere economică de 1,9% din PIB. Ziarul Financiar titra că România era singura ţară din Europa de Est cu scădere economică.
Principii economice, fundamente legale
Logica eronată a lui Varu-jan Vosganian, conform căruia anvelopele pensiilor şi salariilor bugetarilor vor fi sustenabile pe baza creşterii economice, s-a dovedit falimentară. Cabinetul Boc a fost obligat să decidă scăderea salariilor bugetarilor cu 25% şi a pensiilor cu 15%.
Coaliţia PSD-PNL-PC a contestat constituţionalitatea scăderii pensiilor la CCR, iar Curtea Constituţională a dat dreptate contestatarului. Cabinetul Boc nu a avut încotro şi a fost obligat să impoziteze pensiile cu 16%, ca să aducă la buget aceiaşi bani, în alt mod.
Decizia CCR a fost justificată de faptul că nu poţi să retragi un drept social odată câştigat. În România, pensiile nu au fost impozitate până în anul 2010. Desigur că impozitarea pensiilor nu e morală, dar, dacă nu s-ar fi făcut, anvelopa pensiilor ar fi intrat în anul 2010 în incapacitate de plăţi şi atunci nici un pensionar nu ar mai fi luat pensia.
Începând cu Programul Anti-Sărăcie al Cabinetului Năstase, lansat în anul 2003, o pletoră sofisticată de măsuri de asistare a populaţiei sărace a fost instituită, generând în bugetul general consolidat un pasiv enorm. Ulterior, Cabinetul Tăriceanu ar fi trebuit să subţieze, pe cât posibil, aceste pomeni electorale ale Partidului Moş Crăciun PSD. În loc să facă acest lucru, Cabinetul Tăriceanu le-a expandat electoral.
Printre pomenile nesustenabile a fost și această mărire a pensiilor. Acum, pensiile sub 2.000 de lei, adică majoritatea pensiilor mici, urmează să fie scutite de impozit. Impactul bugetar exact nu este cunoscut.
Probabil că singura soluţie pentru echilibrarea bugetului general consolidat ar fi ca, în viitor, pentru un număr mediu de ani, creşterea salariilor bugetarilor şi a pensiilor să fie inferioară creşterii PIB-ului, pentru a se crea spaţiu fiscal destinat investiţiilor, care să aducă prosperitate.
