Insuccesul în carieră nu trebuie privit ca un dezastru, asta doar dacă nu este un fapt des întâlnit. Totuşi, pentru a putea folosi nereuşitele în favoarea noastră trebuie să izbutim să privim obiectiv cauzele, să acceptăm situaţia şi să apelăm la cunoştinţe pentru a le cere sprijinul.
Eşecurile profesionale reprezintă o bună oportunitate pentru a ne autoevalua cu privire la activitatea pe care o întreprindem în cadrul companiei.
„Eşecul trebuie interpretat ca o ocazie de a învăţa mai mult despre noi şi despre mediul nostru profesional, pentru a fi mai buni în continuare”, consideră Raluca Mohanu, consultant în resurse umane la Steps for Change. Mai mult, Mohanu completează că eşecul este ocazia de a ne opri din „goana” de zi cu zi şi de a reflecta la sensul profesiei noastre.
Pentru eşecul profesional nu există o definiţie standard pe care un dicţionar o poate oferi pentru a ne o însuşi. De aceea, Cristina Nicule, psiholog şi consultant la Danis Consulting, spune că fiecare dintre noi are propriul răspuns la ce înseamnă un insucces în carieră, „plaja” fiind destul de largă. „Pentru o persoană, faptul că a luat calificativ «mediu» la evaluarea profesională anuală înseamnă nereuşită, în timp ce pentru altcineva conştientizarea faptului că actualul domeniu de muncă este departe de visele din tinereţe poate însemna un eşec profesional, cât şi faptul că a fost disponibilizat”, exemplifică Nicule posibile tipuri de insuccese profesionale.
În plus, Daniela Militaru, consultant în resurse umane la Dynamic HR, adaugă că eşecul poate „îmbrăca” diferite forme, de la pierderea unui contract cu un client important sau incapacitatea de a realiza o sarcină asumată iniţial până la neadaptarea într-un colectiv sau respingerea în urma unui interviu pentru un job dorit.
Luaţi nereuşita ca pe o provocare
Reacţia la un eşec în carieră este influenţată mai mult de tipul de persoană care suntem şi mai puţin de poziţia pe care o ocupăm în momentul respectiv în cadrul companiei.
„Dacă avem o personalitate perfecţionistă sau suntem în «iluzia omnipotenţei», un eşec ne poate tulbura, iar dacă suntem echilibraţi şi înţelegem viaţa ca «o suită de urcuşuri şi coborâşuri», acceptăm cu mai multă uşurinţă”, explică Raluca Mohanu.
Repetarea şi recidivarea insucceselor pe plan profesional pot constitui un semnal important pentru a ne revizui viaţa şi a înţelege mesajul din spatele problemelor. În condiţiile date, consultanta Steps for Change crede că viaţa continuă să ne aducă în atenţie aceleaşi provocări până când reuşim să învăţăm „lecţia lor”, iar dacă eşecurile se repetă, înseamnă că perseverăm în acelaşi tip de eroare. „Este posibil să nu fim în profesia sau organizaţia potrivită. Totodată, eşecurile ne pot indica faptul că mai avem ceva important de învăţat, fie să ne dezvoltăm o anumită competenţă profesională sau să ne îmbunătăţim comportamentul la job”, susţine Mohanu.
Descoperiţi sursa problemelor
O nereuşită pe plan profesional, chiar dacă la prima vedere aduce dezavantaje, pe termen lung poate aduce un set de oportunităţi, de lucruri pozitive, utile pentru fiecare dintre noi. Acest lucru poate fi realizabil doar dacă suntem sinceri cu noi înşine şi ne răspundem la câteva întrebări la care până atunci nu ne gândisem, astfel încât să putem extrage învăţămintele cele mai relevante în pornirea către un nou drum profesional.
Daniela Militaru recomandă să răspundem la întrebări precum „care a fost pasul greşit?”, „puteam să-l prevăd?”, „ce nu am luat în calcul când am acţionat în direcţia greşită?” sau „ce voi face pe viitor astfel încât să previn situaţii similare?”. În plus, Raluca Mohanu sfătuieşte să găsim răspunsuri la „oare aceasta este cea mai bună profesie pentru mine?” sau „simt că mă regăsesc în valorile organizaţiei pentru care lucrez?”.
Oricum, primul pas în urma primirii unui eşec este să încercăm să ne detaşăm şi să privim situaţia obiectiv din exterior. „Deşi este dificil, o asemenea atitudine este utilă. În acest mod, nu vom deveni prea duri, nici prea protectivi cu noi înşine sau cu cei din jur”, precizează Cristina Nicule. Psihologul completează că ne putem întreba „care a fost contribuţia mea la eşec?”, „ce evenimente/factori din exteriorul meu au contribuit la această situaţie?”, „ce am nevoie de la locul meu de muncă?” sau „care este cadoul pe care mi-l oferă această situaţie?”.
Cereţi sprijinul cunoştinţelor
Următorul pas pe care trebuie să-l urmăm după ce facem o evaluare a eşecului este asumarea. „Ieşirea din negare este întotdeauna un pas hotărâtor pentru a o rezolva.
Asumarea înseamnă conştientizare şi responsabilizare, deci acceptăm situaţia, înţelegem cum am contribuit noi la starea de fapt şi deja începem să facem primii paşi pentru a merge mai departe”, explică specialista în resurse umane Raluca Mohanu.
Ajutorul şi suportul celor din jur pot reprezenta un pas important în înţelegerea nereuşitei, iar obstacolul să fie privit ca o sursă de soluţii. Astfel, colegii, prietenii sau familia pot sprijini o persoană în a da răspunsuri obiective şi a încuraja depăşirea insuccesului. „Aici, merită precizat că ajutorul celor din jur nu înseamnă să te încurajeze să te «afunzi» şi mai tare în tragedia personală. Un apropiat care nu face altceva decât să te blameze exclusiv pe tine pentru eşec sau, dimpotrivă, să blameze exclusiv contextul nu ajută, ci doar face să devină şi mai «nesănătoasă» reacţia la eşec”, explică Cristina Nicule.
Psihologul adaugă că un ajutor cu adevărat poate fi un prieten care să ne ajute să dăm răspunsuri obiective, şi nu doar răspunsuri confortabile, pentru că putem progresa în carieră dacă ne depăşim propria zonă de confort.
Cum să ştiţi să pierdeţi?
Rămâneţi calm.
Învăţaţi din greşeli.
Nu vă grăbiţi.
Nu proiectaţi furia dvs. pe alţii.
Notaţi-vă scopurile dvs. personale pentru a vă ajuta să treceţi mai uşor peste eşecuri.
Înţelegeţi că pentru a reuşi în viaţă, trebuie să şi pierdeţi ocazional.
Sursa: www.wikihow.com
Cauze
Lipsa unor obiective definite – succesul vine odată cu o strategie;
Lipsa de auto-disciplină – stresul poate duce la pierderea focălizării, a nivelului de energie şi a determinării;
Lipsa de persistenţă – pentru unii este mult mai uşor să înceapă decât să termine ceva;
Precauţia exagerată – nedeschiderea la oportunităţi pozitive poate duce la insucces;
Lipsa de cercetare şi planificare – lipsa cercetării/documentării poate afecta deciziile luate.
Sursa: www.ezinearticles.com
