Săptămânile trecute, indicele Robor a început să se aprecieze de la 1.11 (25 septembrie) la 1.80 (3 octombrie). BNR a intervenit pentru calmarea trendului, iar indicele a scăzut simbolic două sutimi.
Robor (Romanian Interbank Offered Rate) este rata medie a dobânzii la care băncile românești se împrumută între ele pe piaţa monetară, numită şi piaţa interbancară.
Se calculează zilnic și are ca referință media aritmetică a cotațiilor de dobândă utilizate de zece bănci selectate de Banca Centrală. Robor este utilizat de toate băncile la stabilirea dobânzilor variabile la creditele în lei, influențând valoarea ratelor lunare la aceste credite.
Tudose, ironic cu Isărescu
Explicaţia mediului politic asupra creşterii indicelui Robor a fost alta. „Cred că colegii noștri sau care ar trebui să fie colegii noștri, ai românilor, de la Banca Națională, au fost plecați de acasă”, a declarat premierul Mihai Tudose la finalul ședinței CExN al PSD de la Sucevița, de pe 29 septembrie. Luni, 2 octombrie, BNR a decis să intervină pentru temperarea Robor.
Ironic, guvernatorul a spus jurnaliştilor, după discuţiile cu ministrul Finanţelor, Ionuţ Mişa, replicându-i indirect premierului: „Vă mulțumesc foarte mult pentru că m-ați ascultat și vă rog să îmi permiteți să mă retrag, să mă duc acasă, adică la Bancă, să am grijă de ROBOR”. Presa a afirmat că aprecierea indicelui Robor se datorează măsurilor economice şi fiscale luate în ultimele nouă luni.
Ciprian Dascălu, economist-şef la ING, a declarat pentru Economica.net că unul dintre cele şapte motive ce au condus la aprecierea fără precedent a Robor e dividendul social, pe care firmele de stat sunt obligate să-l acorde la bugetul de stat.
Acordarea forţată a acestor dividende ar fi echivalentă cu strângerea unei mari mase de cash din piaţa interbancară. Retragerea de lichidităţi dintr-o piaţă cu o amplitudine de maximum 4,9 miliarde de lei, la finalul lunii august, nu poate conduce decât la majorarea dobânzilor, afirmase expertul.
Liviu Moldovan, analist Admiral Markets, nu crede acest lucru. „Acum trei-patru luni, când cu dividendele «regulare», ce pot ajunge şi la 80% din profiturile înregistrate de companiile de stat, cum de nu s-a simţit nici un efect pe piaţa monetară?”, se întreabă Moldovan.
El crede că este vorba mai curând despre o reacţie uşor întârziată a pieţei la dinamica inflaţiei. „Trezoreria are buffer (minimum patru luni acoperite, din punct de vedere al cheltuielilor). Băncile nu sunt disperate după lichidităţi. Ştim deja discuţia din ultimii patru-cinci ani, că băncile nu prea dau credite, cum s-ar dori”, a spus pentru „România liberă“ expertul.
O operaţiune REPO
După declaraţia premierului referitoare la legătura dintre activitatea conducerii BNR şi aprecierea Robor, presa a explicat că indicele nu e dat ori controlat de BNR, ci este stabilit de piaţă. Dar şi că BNR nu a mai intervenit de foarte mult timp pe piaţă. Aşa este?
„Nu. Astfel de intervenţii, pe piaţa monetară au loc. Au fost momente când, luni de luni, au fost asemenea operaţiuni REPO. BNR şi-a publicat întotdeauna operaţiunile de acest tip, prin comunicate”, a declarat pentru RL Adrian Vasilescu, consultant de strategie la BNR.
Ce este însă o operaţiune REPO? „O finanţare a pieţei”, explică Ion Radu Zilişteanu, profesor de Finanţe-Bănci. Băncile pot obţine finanţare de la Banca Centrală, în general, dar nu obligatoriu, la nivelul dobânzii de politică monetară, cu condiţia să garanteze cu titluri de stat, spune Zilişteanu.
Mecanismul operaţiunii REPO de finanţare e următorul, conform universitarului: „Să zicem că e la 3 luni, pentru că în discuţie e indicele Robor la trei luni. Ofertantul dă lichidităţi, dar indicele Robor la trei luni e 2%. BNR oferă lichiditate la 1,75%, cu condiţia ca banca să garanteze cu titluri de stat. Banca ia de la BNR, unde e dobânda mai mică. Aşa se temperează de către BNR indicele Robor pe piaţa monetară”.
Intervenţii implicite
Mai există şi alte operaţiuni ale BNR, pe piaţa valutară. Ce este cu ele? „BNR a spus mereu că nu-şi explicitează intervenţiile pe piaţa valutară şi asta nu face nici o bancă centrală din lume”, atrage atenţia Adrian Vasilescu. El afirmă că aceia ce au afirmat acum că BNR nu a mai intervenit de mult pe o piaţă „au mutat meciul din piaţa valutară”.
„BNR nu anunţă niciodată când intervine şi lucrează prin intermediul băncilor comerciale. Banca Centrală dă un ordin de cumpărare de valută la o bancă comercială. Ordinul e «hidden», adică nu se ştie identitatea celui care l-a dat”, a explicat pentru RL Ion Radu Zilişteanu.
Creşte inflaţia
„Am multe să reproşez BNR, dar de data aceasta a acţionat absolut corect, ca la carte. Exact ce trebuie să facă o bancă centrală în situaţii de derapaje”, a declarat Zilişteanu.
Creşte inflaţia? „Da, Guvernul a avut grijă s-o ajute”, crede profesorul Ion Radu Zilişteanu. „Măririle de salarii şi pensii se duc în consum. Acesta a alimentat şi o creştere nenaturală a PIB şi, de asemenea, inflaţia. Până în 2%, e acceptat ca fiind o inflaţie sănătoasă”, spune Zilişteanu.
Totuşi, ce înseamnă această „inflaţie sănătoasă” de maximum 2%? „Ce a gândit piaţa? Că BNR va mări dobânda de politică monetară. Iată că nu a venit cu această măsură”, a explicat Adrian Vasilescu. Trendul global, conform acestuia, e de creştere a dobânzilor.
Dar acest trend, spune oficialul BNR, are o perspectivă mai lungă „şi nu e nevoie să ne grăbim, pentru că inflaţia e încă sub nivelul optim. Noi ne dorim o inflaţie de 2%. Nu o avem. Tindem spre ea. Banca Centrală Europeană se chinuie de câteva luni bune să urce la 2% inflaţie şi nu reuşeşte. Aşa sunt vremurile”.
Nu era nevoie ca, în aceste condiţii, BNR să mărească dobânda de politică monetară, aşa cum a crezut piaţa, spune consultantul de strategie de la BNR. Banca Centrală a gândit că e nevoie să facă altceva. Să arunce lei în piaţă?
„Nu să arunce, că e cu dichis făcută. În această operaţiune REPO, băncile vin cu datele analizate. Această infuzie de lichiditate a fost gândită. Apariţia de azi a ministrului de Finanţe a indus ideea că acesta a cerut intervenţia”, a explicat Vasilescu.
Şi nu este aşa? „A fost o discuţie a ministrului de Finanţe cu executivii Băncii Naţionale, nu cu Consiliul de Administraţie. A fost o discuţie pur tehnică. S-au pus pe masă toate datele, iar BNR i-a explicat ministrului de Finanţe ce a decis ieri (n.n. – 2 octombrie 2017)”, a spus expertul. Adică să facă operaţiunea REPO.
