Importurile de gaze rusești s-au ieftinit atât de mult, încât cantitatea care a intrat în România a crescut cu 629% anul trecut, în timp ce producătorul local Romgaz a fost nevoit să închidă sonde din cauză că nu a putut concura la preț.
Mai mult, de la 1 aprilie va începe o perioadă extrem de tulbure pentru consumatorii români, dat fiind că din acel moment statul nu va mai controla deloc prețul de vânzare a gazelor. Astfel, jocurile vor fi făcute de cei trei jucători dominanți pe piață la ora actuală: producătorul de stat Romgaz, compania OMV Petrom, controlată de grupul austriac OMV, și Gazprom, a cărui cotă pe piața locală a crescut foarte mult.
Practic, în această iarnă România a ajuns să cumpere circa 40% din gazele consumate de la ruși, în condițiile în care compania rusească a vândut la un preț mai mic decât cel cu care putea să vândă Romgaz, obligat prin legislația românească actuală să nu scadă prețul sub 72 lei/MWh.
Deși producătorul de stat se ferește să spună care au fost consecințele asupra activității sale, directorul general al Direcției de Resurse din cadrul Agenției Naționale pentru Resurse Minerale (ANRM), Sorin Gal, a prezentat, recent, cifrele dezastrului. Astfel, în primele nouă luni din 2016, producția Romgaz a scăzut cu 1,1 miliarde metri cubi, însemnând o reducere de circa 27%, în timp ce OMV Petrom, al doilea mare producător din România, a reușit o ușoară majorare a producției cu 58 milioane metri cubi.
Directorul general al Romgaz, Virgil Metea, s-a apărat declarând că „închiderile de sonde nu s-au făcut după ureche“, iar în luna ianuarie, când consumul a crescut foarte mult din cauza gerului, a reușit să repornească din sondele oprite. Care au fost costurile, însă, rămâne de văzut. Datele publicate recent de Institutul Național de Statistică vin să confirme oarecum situația, arătând că, pe tot anul trecut, producţia românească de gaze a scăzut în 2016 cu 12,5% față de 2015. Asta în condiţiile în care, în același timp, importurile de gaze ale României au crescut anul trecut cu 629%, deci de peste șapte ori.
Cum s-a ajuns aici
La această situație incredibilă s-a ajuns din cauza unui cumul de factori. Totul a plecat de la o ordonanță aprobată în 2013 de Guvernul Ponta, care a impus producătorilor locali de gaze naturale o suprataxă de 60% pe veniturile suplimentare obținute din vânzarea gazelor, al căror preț urma să crească treptat, conform unui calendar de scumpire agreat cu Comisia Europeană.
Tariful urma să ajungă, în 2018, la convergență cu cel al importurilor, mai scumpe la acel moment. În 2014, printr-o altă ordonanță de urgență, Guvernul a impus o referință de preț pentru calculul suprataxei de 72 lei/MWh, nivelul la care ar fi trebuit să fie în acel an prețul gazelor din producția internă, conform unui calendar aprobat în 2012.
Problema a fost că, pe fondul ieftinirii semnificative a petrolului pe piața internațională, prețul gazelor din import a început să scadă încă din 2015, ajungând în vara anului trecut la un nivel de 53 lei/MWh, potrivit informațiilor apărute în presă. Cu toate acestea, nici Guvernul Ponta, nici Guvernul Cioloș nu au renunțat la această suprataxă, fiindcă veniturile pe care le aducea la buget anual erau de ordinul sutelor de milioane de lei.
Mai exact, potrivit unui răspuns al Ministerului Finanțelor, suprataxa pe producția de gaze a adus în 2014 suma de 791,7 milioane lei, iar un an mai târziu – 803,6 milioane lei. Anul trecut, în 9 luni, încasările au fost de 511,6 milioane lei.
Ministerul Finanțelor a precizat că prețul de 72 lei/MWh este doar o referință fiscală pentru calculul impozitului asupra veniturilor suplimentare, adică nu o obligație de vânzare la acest preț.
Contracte pierdute, personal disponibilizat
Producătorii privați, în speță OMV Petrom, care asigură aproape jumătate din cantitatea extrasă pe plan local, au putut să vândă mai ieftin, astfel încât să poată concura cu importurile, chiar dacă au avut costuri cu suprataxarea nerealistă. Așa au reușit inclusiv să își majoreze ușor producția. Alți producători mai mici, cum este Amromco, au fost nevoiți să disponibilizeze personal, pentru a-și reduce cheltuielile, date fiind costurile și așa mari cu operarea unor zăcăminte mature.
Temându-se însă de Curtea de Conturi, care i-ar fi putut acuza de vânzare sub prețul de referință, producătorul de stat Romgaz nu a mai putut vinde pe piața liberă sub 72 lei/MWh și să concureze cu gazul de la competitori. La acest preț ridicat, a pierdut contracte, fiindcă furnizorii au preferat să cumpere gaze mai ieftine importate din Rusia, iar România nu are în acest moment posibilitatea de a exporta.
Guvernul Grindeanu ține cu dinții de suprataxă
Problema este că nici Guvernul Grindeanu nu a renunțat la suprataxa de 72 lei/MWh, prevăzută ca sursă de venituri la buget, și nici nu pare dispus să o facă prea curând, mai ales că a pierdut veniturile importante aduse de supraacciza la carburanți și taxa pe stâlp, eliminate de la 1 ianuarie 2017, iar noul sistem de redevențe pentru producția de hidrocarburi nu este nici acum aprobat.
Răzvan Nicolescu, fost ministru al Energiei în 2014, este de părere că suprataxarea producătorilor români de gaze ar trebui să nu se mai facă având în vedere reperul de 72 de lei/MWh, care este prevăzut în legislaţia actuală, având în vedere că, de la 1 aprilie, preţul gazelor de producţie internă va fi liberalizat.
„Nu este normal şi ar trebui ca acea suprataxare, cât se va mai aplica şi probabil se va mai aplica şi este normal să se aplice până când se clarifică toate discuţiile despre fiscalitate, să ţină cont de realitate, de ce încasezi, nu de un reper, acel 72 de lei pe MWh, care nu are nicio legătură cu realitatea. Ar trebui o modificare care să înlocuiască acel reper de 72 de lei cu ce obţin companiile din vânzarea acelui gaz“, a precizat Răzvan Nicolescu, în urmă cu trei zile.
Reacția ambasadorului Rusiei la București
Cum va juca Gazprom pe această piață românească închisă, în condițiile în care statul nu va mai reglementa prețurile, rămâne de văzut, chiar dacă ambasadorul Federației Ruse la București, Valery I. Kuzmin, a transmis încontinuu semnale că își dorește de la noul Guvern o dezvoltare a relațiilor ruso-române. “Am observat că avem interese comune în mai multe domenii. Un exemplu este prețul gazului. Atunci când la nivel internațional prețurile gazului și petrolului au scăzut, gazul rusesc a devenit mai ieftin decât cel românesc, astfel că România acum își păstrează rezervele proprii în depozite subterane și folosește gaz mai ieftin, rusesc. Iar, când prețurile vor urca, vor folosi produsele proprii. Vedeți, suntem atât de aproape unii de alții, trăim în aceeași regiune și avem multe interese comune“, a spus Kuzmin în luna ianuarie. Oficialul rus a menționat printre interesele comune și pescuitul, Marea Neagră, mediul, exploatarea gazului, precum și colaborările științifice.
Omul „Gazprom“, la Ministerul Energiei
O altă mișcare interesantă s-ar putea produce la conducerea Ministerului Energiei. Actualul ministru, Toma Petcu, ar putea fi înlocuit, chiar dacă ALDE se opune. Sursele RL spun că șanse foarte mari pentru a ocupa acest fotoliu le are Iulian Iancu, președintele Comisiei de Industrii din Camera Deputaților. Iancu este considerat expertul PSD în probleme de energie și industrie. Numele lui apare menționat în niște stenograme WikiLeaks, vizând corespondența Ambasadei SUA. Pesedistul Georgian Pop, fostul șef al Comisiei de control asupra SRI, e citat de americani cu declarația: „Observați-l cu atenție pe acest individ – e controlat de Gazprom“.
Marii furnizori de gaze naturale amenință cu scumpiri majore
Guvernul Cioloș a decis anul trecut ca, dată fiind ieftinirea importurilor până la un nivel comparabil cu cel al gazelor din producția internă, să încheie calendarul de liberalizare agreat cu Comisia Europeană. Astfel, potrivit deciziei luate în octombrie anul trecut, de la 1 aprilie 2017, statul nu va mai controla prețul gazelor din producția internă. Așadar, producătorii, atât OMV Petrom, cât și Romgaz, vor vinde la ce preț vor dori. În plus, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE) nu va mai putea stabili prețul de vânzare al gazelor către populație, înghețat anul trecut la 60 lei/MWh.
ANRE nu va mai reglementa decât tarifele de distribuție și transport, dată fiind situația de monopol. Cei doi mari furnizori, care împreună vând peste 90% din gazele livrate populației, E.ON (Germania) și Engie (Franța) au anunțat deja că prețurile la populație ar trebui să crească cu peste 10%, de la 1 aprilie. Ei invocă creșterea cotației petrolului, care duce la scumpirea gazelor din import, dar și deprecierea leului în fața dolarului, moneda americană fiind de referință pentru calculul materiilor prime. În plus, dacă până acum marja lor de furnizare era limitată de ANRE, acum nici profitul lor din revânzarea gazelor către populație nu va mai fi reglementat.
Grabă nejustificată cu liberalizarea
Decizia luată de Guvernul Cioloș a fost luată după discuții cu parlamentarii din comisiille de specialitate și cu ANRE. Președintele ANRE, Niculae Havrileț, a insistat mereu pentru liberalizare și a vrut ca acest lucru să se fi întâmplat chiar din vara anului trecut, chiar dacă România obținuse de la Comisia Europeană prelungirea calendarului până în 2021.
Pe de altă parte, liberalizarea vine în contextul în care piața internă de gaze este una închisă, fără posibilități de export, iar capacitățile de import sunt preponderent cele din Rusia, conductele din Ungaria fiind limitate la o capacitate redusă. Abia de la finele lui 2019, dacă Transgaz va finaliza gazoductul BRUA, care va face legătura între Bulgaria-România (inclusiv de la câmpurile de hidrocarburi din Marea Neagră) și Ungaria, piața va deveni mai competitivă și ar putea aduce jucători noi puternici. Până atunci, jocurile vor fi făcute de cei trei mari producători prezenți acum: Romgaz, OMV Petrom și Gazprom. În plus, încă nu avem o bursă funcţională de gaze, care să ducă la prețuri transparente și competiție între furnizori.
“Modelul pe care îl vedeam era păstrarea prețului reglementat până în 2021, pe care să îl crești sau scazi în funcție de prețul regional, rămânând ca în acești patru ani să creăm o piață care să funcționeze“, a declarat fostul ministru, Răzvan Nicolescu.
