13.5 C
București
miercuri, 27 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăPericolul creșterii economice record a României. Suntem primii în Europa atunci când...

Pericolul creșterii economice record a României. Suntem primii în Europa atunci când nu trebuie. Explicațiile economiștilor

INS informează că pe primele nouă luni ale acestui an PIB ar fi crescut cu 4,9%, comparativ cu perioada analoagă a anului trecut. Și Eurostat anunţă că România a înregistrat o creștere economică de 4,6% în trimestrul al III-lea al anului 2016, comparativ cu perioada similară din 2015. E cel mai mare ritm de creștere din UE.


Citeste si: România liberă la chioşcuri. Epopeea românului căzut prizonier la japonezi

„România liberă” îți oferă vineri 56 de pagini de dezvăluiri exclusive, informații importante și analize complete, dar şi anunţuri utile de mică publicitate. Cumpără ediția de print de la chioșcurile de ziare și poți citi subiecte interesante. Detalii aici!



Această creștere economică e o proiecţie și se bazează pe informaţii intermediare, arată profesorul de Economie de la ASE Cristian Păun, analist economic. „Valoarea finală va apărea abia peste doi-trei ani. Vor mai fi făcute ajustări la aceste cifre, pe măsură ce se centralizează datele oficiale cu privire la activitatea economică“, a declarat pentru „România liberă“ Păun.

Baza creșterii o constituie stimulentele fiscale

Este o creștere-record, dar e obţinută prin celebrele stimulente fiscale: reduceri de taxe și creșterea consumului, arată analistul economic Sorin Dinu. „O creștere a PIB bazată pe un consum de asemenea dimensiuni nu e o problemă mare, dacă gradul de utilizare a capacităţilor de producţie este subunitar și există resursele pentru a-ţi extinde producţia“, a detaliat Dinu.

Avem cu certitudine trei probleme, mai spune Cristian Păun: ritmul de creștere al datoriei publice, creșterea economică bazată pe consum și factorul monetar. Creșterea aceasta economică e legată de datoria publică, spune Păun. „România și-a dublat datoria publică în ultimii patru ani. Ritmul de creștere e ameţitor, undeva la 10-15% pe an. Suntem ca un vecin, pe care-l vedem că-și aduce în casă și frigider, și cuptor cu microunde, și televizor și exclamăm: «Uite ce crește vecinul nostru!». Nu știm însă că toate lucrurile acestea și le-a cumpărat cu un card de credit. Creșterea lui temporară se bazează deci pe sacrificarea viitorului“, a explicat analistul economic.

Creștere pe consum

Pe de altă parte, creșterea economică se bazează pe consum – lucru despre care s-a mai scris. Care e semnificaţia? Nu este vorba neapărat despre consumul populaţiei, ci doar o treime din acest consum, detaliază universitarul. „Două treimi constituie consumul productiv, ceea ce este oarecum bine, dar mai remarcăm că crește consumul, nu consumul pe datorie. Creditarea privată, mai ales la nivelul persoanelor fizice, nu crește foarte mult“, spune Cristian Păun.

Care e semnificaţia acestui lucru? Înseamnă că românii „reușesc să consume în plus, fie din ce au acumulat în anii anteriori, prin economisirea din perioada de criză, fie reușesc să adune niște resurse, pe care acum le consumă“, spune Păun. În plus, explică analistul, statul se împrumută pentru pensii și salarii mai mari sau plătite la timp, pe care le distribuie populaţiei, nu se împrumută pentru autostrăzi. Plusul acela de credit guvernamental, care intră an de an în economie, ajunge la populaţie și alimentează și acest consum.

Câți banii circulă în economie

Rapoartele lunare BNR cu privire la cantitatea de bani din economie arată că banca a adăugat în fiecare lună cam 9-10% bani în economie, spune Cristian Păun. „Economia crește și sub imboldul acestui factor monetar, venit. Nu este un factor sănătos și durabil de creștere. El conduce la inflaţie, bule speculative, incendierea economiei. Aceasta înseamnă angajarea antreprenorilor în proiecte imposibil de dus până la capăt cu resursele de capital existente. În final, înseamnă eroare și criză“, a atras atenţia Păun.

Creșterea pe consum nu se poate transfera în investiţii

România nu este previzibilă și, din cauza acestei creșteri în salturi, pe consum, nu poate oferi un mediu investiţional stabil. Această creștere a PIB nu este constantă și e greu să faci un plan. „PIB-ul României e foarte volatil. Azi este 4% sau 5%, mâine e 3%. De aici apar aspectele negative. Dacă era o creștere constantă de 3% sau 4% trei sau patru ani la rând, se puteau face planuri de investiţii“, explică Sorin Dinu.

Creșterea pe consum nu se poate transfera în investiţii, spune analistul economic. „Anul acesta am consum în expansiune. Nu pot genera investiţii, pot cel mult să măresc gradul de utilizare a capacităţilor existente. Dacă nu am garanţia unor venituri multianuale constante, cum conving banca, investitorii?“, se întreabă retoric Dinu.

Este vorba despre instabilitatea capitalurilor proprii. „Eu, creditor, trebuie să mă bazez pe faptul că în anii următori trendul va fi același, cu stabilitate și în materie fiscală, și în ceea ce privește legislaţia, fără incertitudini politice sau de altă natură“, a explicat pentru „România liber“ analistul economic. 

 

Cele mai citite

Traficul rutier restricționat în Pasajul Unirii din Capitală. Un motociclist a intrat în peretele pasajului

Traficul rutier este restricţionat marţi seară în Pasajul Unirii din Capitală, pe sensul de mers către bd. Mărăşeşti, după ce un motociclist a intrat...

Pui vopsit, pentru a părea proaspăt. Avertismentul șefului ANPC. FOTO

Preşedintele Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor, Horia Constantinescu, avertizează, în această dimineaţă, că unele firme vopsesc carnea de pui, pentru a o face să...

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale modifică legislația din domeniul asistenței sociale

Ministerul Muncii și Solidarității Sociale anunță modificarea a șase acte normative din domeniul asistenței sociale. Schimbările au fost aprobate de deputați. Acestea vor aduce...
Ultima oră
Pe aceeași temă