15.3 C
București
vineri, 19 aprilie 2024
AcasăInvestigații România LiberăModificări legislative care cresc costurile antreprenorilor

Modificări legislative care cresc costurile antreprenorilor

În calitate de profesionist în domeniul financiar-contabil, salut orice efort al legiuitorului cu scopul de a clarifica sau simplifica legislaţia în vigoare.

Totuşi, în ultima perioadă, în locul unor clarificări sau simplificări, operatorii economici sunt copleşiţi cu modificări al căror impact macroeconomic este cel mult nesemnificativ în comparaţie cu efortul necesar.

Anul acesta am avut parte de foarte multe modificări legislative care ne-au pus pe jar. Eliminarea plafoanelor la contribuţiile sociale, defalcarea TVA sunt doar două modificări care au stârnit discuţii aprinse. Printre acestea, modificările aduse legislaţiei de TVA în ceea ce priveşte ajustarea taxei pentru bunurile de capital au trecut aproape neobservate, deşi şi acestea vor necesita proceduri suplimentare care vor determina, la rândul lor, creşteri ale costurilor.

În primul rând, trebuie să înţelegem despre ce vorbim când spunem „ajustarea taxei deduse pentru bunurile de capital”: este vorba despre faptul că s-a descoperit că de prea multe ori agenţii comerciali cumpărau mijloace fixe (scumpe) pentru care deduceau toată taxa pe valoarea adăugată la data achiziţiei (deoarece le cumpărau pentru a le folosi în cadrul afacerii lor, înregistrate pentru TVA) şi, la puţin timp de la achiziţie, se dovedea că aceste mijloace fixe scumpe (autoturisme, mobilă, imobile etc.) nu mai erau folosite deloc în cadrul afacerii iniţiale, ci erau „transferate” într-o altă activitate care, culmea, era o activitate neînregistrată pentru TVA (fie că erau folosite în activitatea privată, fie că erau folosite chiar în cadrul unei alte afaceri care, prin natură ei, era exceptată de la plata TVA şi pentru care nu există nici drept de deducere).

 

Restaurant şi cazino

 

Să dăm un exemplu: o firmă are un restaurant (care este înregistrat pentru plata TVA, colectează TVA pentru serviciile de restaurant pe care le prestează şi deduce TVA pentru achiziţiile sale) şi un cazino (care nu este înregistrat pentru TVA, pentru că această activitate este exceptată de la plata TVA, prin urmare, nu colectează TVA şi, bineînţeles, nu are nici drept de deducere). Prin urmare, dacă această firmă achiziţionează un autoturism în valoare de 100.000 lei (preţ fără TVA), va achita dealer-ului auto 119.000 lei (valoarea autoturismului şi TVA aferent de 19% 100.000). În continuare, dacă acest autoturism este alocat restaurantului, firma respectivă va avea dreptul să deducă TVA, deci va recupera cei 19.000 lei plătiţi dealerului auto. Dar, dacă acest autoturism este alocat cazinoului, atunci, pentru că această activitate este exceptată fără drept de deducere, firma noastră nu va mai putea deduce cei 19.000 lei reprezentând TVA plătită dealerului auto.

Până în 2007, când a devenit aplicabilă legislaţia privitoare la ajustarea TVA dedusă (în forma ei iniţială), au fost multe cazuri când firme de acest tip cumpărau mijloace fixe „pentru“ activităţile cu drept de deducere, deduceau TVA, după care foloseau aceste mijloace fixe în activităţile fără drept de deducere. Acest fapt era, bineînţeles, incorect, ducea, pe de o parte, la o pierdere pentru bugetul de stat, dar şi la o competiţie neloială.

Aşa se explică apariţia acestor prevederi legale care vor să asigure că: dacă, atunci când ai achiziţionat un mijloc fix, ai dedus TVA aferentă acestei achiziţii, considerând că l-ai achiziţionat pentru a fi folosit într-o activitate care îţi dă drept de deducere, este foarte bine. Dar, dacă ulterior te răzgândești şi vei folosi acest mijloc fix într-o activitate care nu îţi mai dă drept de deducere, atunci va trebui să ajustezi TVA dedusă iniţial şi cel puţin o parte din acel TVA va trebui s-o înapoiezi bugetului de stat.

Bineînţeles, mecanismul este valabil şi invers: dacă achiziţionezi un bun pentru o activitate care nu îţi dă drept de deducere şi ulterior transferi acest bun şi-l foloseşti într-o activitate care îţi dă drept de deducere, vei putea să ajustezi TVA şi să recuperezi de la bugetul de stat o parte din TVA plătită la achiziţia acestui bun.

 

Definiţii controversate

 

Acum să vedem cum sunt puse în practică ultimele modificări legislative (aplicabile din acest an):

În primul rând, trebuie să vedem care sunt acele mijloace fixe pentru care trebuie să ajustăm taxa dedusă iniţial în cazul în care nu le mai folosim în activitatea cu drept de deducere (în cadrul căreia au fost achiziţionate iniţial). Legislaţia de TVA denumeşte aceste bunuri „bunuri de capital”, iar definiţia lor s-a schimbat începând cu anul acesta. Acestea cuprind acum „orice imobilizare corporală amortizabilă, construcţiile şi terenurile de orice fel, deţinute pentru a fi utilizate în produc-ţia sau livrarea de bunuri ori în prestarea de servicii, pentru a fi închiriate terţilor sau pentru scopuri administrative” (art. 266 alineatul 1, punctul 3 din Codul Fiscal). Prin urmare, bunurile de capital nu sunt totuna cu mijloacele fixe. Bunurile de capital nu includ, de exemplu, mijloacele fixe necorporale (programe informatice, patente, licenţe, mărci etc.).

În al doilea rând, mai trebuie să ştim că, deşi mijloacele fixe au fiecare o anumită durată de viaţă şi, prin urmare, sunt folosite (şi amortizate) în cadrul companiei un anumit număr de ani (care variază în funcţie de mai mulţi factori: tipul de mijloc fix, domeniul de utilizare, modul de utilizare etc.), legislaţia de TVA îşi doreşte să simplifice acest aspect şi va considera doar două perioade de ajustare: 20 de ani pentru construcţii şi terenuri şi 5 ani pentru orice alt mijloc fix.

„Perioade de ajustare“

Stabilind aceste „perioade de ajustare” legislaţia de TVA vrea ca, de exemplu, dacă firma noastră achiziţionează un imobil în care să-şi desfăşoare activitatea de restaurant şi 20 de ani desfăşoară această activitate şi dacă în anul 21 imobilul va trece de la activitatea de restaurant la cea de cazino, atunci firma noastră nu va mai trebui să ajusteze deloc TVA dedusă. Dar, dacă imobilul va trece de la activitatea de restaurant la cea de cazino în primii 20 de ani de la achiziţie, atunci, în fiecare an din cei 20, începând cu anul în care destinaţia imobilului a fost schimbată, firma noastră va trebui să înapoieze bugetului de stat 1/20 din TVA dedusă iniţial.

Asemănător stau lucrurile şi în cazul celorlalte mijloace fixe corporale: de exemplu, dacă firma noastră achiziţio-nează un autoturism destinat să fie folosit în activitatea de restaurant şi 5 de ani foloseşte acest autoturism în această activitate, iar în anul 6 va începe să-l folosească pentru activitatea de cazino, atunci firma noastră nu va mai trebui să ajusteze deloc TVA dedusă. Dar, dacă autoturismul va trece de la activitatea de restaurant la cea de cazino în primii 5 de ani de la achiziţie, atunci, în fiecare an din aceşti 5 ani, începând cu anul în care autoturismul începe să fie folosit şi pentru activitatea de cazino, firma noastră va trebui să înapoieze bugetului de stat 1/5 din TVA dedusă iniţial.

În concluzie, modificările aplicabile din acest an privesc, pe de o parte, mijloacele fixe vizate, şi pe de altă parte, procedura în sine.  

 

Cele mai citite

Președintele COSR confirmă: „Șansele Simonei Halep de a primi un wild card la Jocurile Olimpice sunt importante”

Preşedintele Comitetului Olimpic şi Sportiv Român (COSR), Mihai Covaliu, a declarat că şansele Simonei Halep de a primi un wild card la Jocurile Olimpice...

Părerea românilor despre cazinourile pe bani reali

În momentul de față se discută foarte mult la nivel național despre cazinouri și platforme care oferă jocuri pe bani reali. Operatorii de jocuri...

Marseille, Atalanta, AS Roma și Bayer Leverkusen s-au calificat în „careul de ași” al Europa League

Olympique Marseille, Atalanta Bergamo, AS Roma și Bayer Leverkusen s-au calificat joi seară în semifinalele Europa League, după meciurile din manşa secundă a „sferturilor”. Liverpool...
Ultima oră
Pe aceeași temă