Economia românească îndeplinește cumulativ criteriile de la Maastricht, necesare pentru adoptarea euro, fără întrerupere începând din iulie 2015, a declarat, astăzi, guvernatorul Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu.
„În ceea ce privește stadiul și perspectivele convergenței economiei românești, merită amintit că acesta îndeplinește cumulativ criteriile de la Maastricht fără întrerupere începând din iulie 2015. Cam atunci când ne propuseserăm să intrăm în zona euro. Este o performanță notabilă, obținută prin eforturi susținute pe parcursul multor ani”, a spus Mugur Isărescu, în cadrul unei sesiuni ştiiţifice la Academia Română, potrivit Agerpres.
El a adăugat însă că este foarte important ca politicile economice promovate în continuare de autoritățile române să asigure satisfacerea pe mai departe a acestor criterii. „Faptul că acum stăm bine, cum se spune, din perspectiva acestor criterii nominale nu garantează mai deloc că vom sta la fel de bine și peste un an sau doi dacă nu aplicăm în mod consecvent politicile adecvate”, a completat Isărescu.
Guvernatorul BNR a afirmat că este nevoie de sustenabilitate, precizând că nu contează doar cât de repede crește o economie, ci și cum crește: „Forțarea și trenarea convergenței sunt deopotrivă nocive, iar a crede că se poate realiza convergența prin arderea etapelor este o iluzie ce se poate dovedi periculoasă”.
Trenarea investiţiilor publice afectează economia
Guvernatorul a făcut referire la faptul că potențialul economiei românești este afectat de trenarea redresării investițiilor publice și a derulării reformelor structurale. În opinia acestuia, ar trebui să se acționeze cu prioritate pentru remedierea problemelor care împiedică progrese rapide în aceste domenii.
Potrivit guvernatorului, adoptarea monedei unice fără a fi atins în prealabil un nivel ridicat de convergență a venitului pe cap de locuitor este contraproductiv pentru că un decalaj prea mare din punct de vedere al convergenței reale prezintă multe riscuri, inclusiv riscul complicării gestionării ciclurilor economice în absența unei politici monetare independente.
Decalaje uriaşe între regiunile ţării
În plus, guvernatorul BNR a atras atenţia că, în abordarea procesului de convergență reală, nu trebuie ignorat faptul că decalajele dintre zonele de dezvoltare ale României au rămas importante sau chiar s-au adâncit în timp.
„S-a întâmplat astfel ca urmare a ritmurilor diferite de convergență reală care au condus la apariția unor poli de competitivitate regionali concomitent cu cronicizarea unor zone de sărăcie. În zona București — Ilfov, și datele recente au răbufnit, ca să punem așa, în presă, nivelul de trai, venitul pe locuitor, a devenit superior mediei Uniunii Europene, este chiar peste media zonei Berlin, iar vestul și centrul țării converg rapid către acest deziderat având drept principal catalizator prezența investițiilor străine directe. În schimb, regiuni ample, am spune, din sudul și estul țării sunt printre cele mai sărace regiuni din Europa și au realizat progrese relativ modeste în ultimul deceniu", a spus Mugur Isărescu.
Potrivit acestuia, Comisia Europeană ne atrage atenția asupra riscului ridicat de excluziune socială cu toate consecințele sale în aceste zone.
