An de an, expunerea grupurilor bancare străine pe România scade. Situația dramatică din Grecia pune chiar un mare semn de întrebare în privința viitorului anumitor instituții de credit locale.
Liniile de credit oferite de centralele din străinătate băncilor din România au continuat să se reducă şi anul trecut. Expunerea grupurilor a scăzut cu 16%, iar BNR, deşi spune că este vorba despre mişcări ordonate, recunoaşte că asistăm la un proces semnificativ de dezintermediere.Grupurile bancare străine continuă
să-și reducă, treptat, expunerea pe România. Anul trecut, scăderea a fost de 16%, confirmând un trend început încă din 2010. „Dezintermedierea financiară transfrontalieră s-a accentuat pe parcursul anului, dar şi-a menţinut caracterul ordonat. Expunerea băncilor-mamă faţă de filialele lor din România s-a redus cu circa 16% în anul 2014.
În schimb, depozitele atrase de pe piaţa locală – principala sursă de finanţare a băncilor – şi-au păstrat trendul ascendent (+7,3 la sută, variaţie reală), evoluţie care, coroborată cu restrângerea creditului acordat sectorului privat, a condus la o nouă diminuare a raportului dintre credite şi depozite, până la un nivel care nu mai generează presiuni din punct de vedere macroprudenţial (90,5% la sfârşitul anului 2014)“, arată Banca Naţională a României în raportul său anual. Acelaşi document relevă, pe de altă parte, că dependenţa sistemului bancar românesc de banii veniţi de la grupurile-mamă continuă să crească. Peste 90% din activele totale ale băncilor româneşti sunt deţinute de grupurile din Austria, Franţa şi Grecia.
Sume uriașe
În perioada de cinci ani de la începutul crizei financiare şi până la finele lui 2014, sumele venite de la grupurile bancare străine către subsidiarele lor din România au scăzut cu 9,1 miliarde de euro, de la 22,1 miliarde euro la finele lui 2008, la doar 13 miliarde de euro în iunie 2014. Până la finele lui 2014, nevoia de finanţare a fost acoperită însă de o creştere importantă a resurselor atrase pe plan local, adică economii ale populaţiei şi ale firmelor din România. La acest capitol, creşterea este similară cu scăderea înregistrată de finanţările de la grupurile-mamă. Astfel, valoarea pasivelor interne ale băncilor a urcat, din 2008 până la finele anului trecut, cu exact 9,1 miliarde de euro, adică de la 47,5 miliarde la 56,6 miliarde de euro.
Gaură neagră
Pe de altă parte, resursele atrase de bănci de pe piaţa locală nu mai reuşesc să acopere tăierea liniilor de credit din exterior. În 2014, valoarea depozitelor atrase a crescut cu doar 7,3%. Nivelul foarte scăzut al dobânzilor nu mai este suficient de atrăgător pentru clienţi, iar această tendinţă a continuat să se observe şi în 2015. În fiecare lună din acest an, depozitele firmelor şi ale populaţiei au scăzut faţă de luna precedentă. Ultimele date ale BNR arată că, în luna mai, scăderea a fost de 0,2% faţă de luna aprilie, iar perspectivele nu sunt de creştere.
De altfel, activitatea băncilor din România s-a redus continuu. Nu doar depozitele au scăzut, ci şi creditele, activitatea care ar trebui să fie sufletul băncilor şi principala sursă de venit. Faţă de iunie 2014, soldul creditelor a scăzut cu 2%. Când vine vorba despre creditele noi acordate, nivelul acestora a ajuns la sub o treime din nivelul de acum şase ani.
Ieşiri calculate
Din 2010 până la finele anului trecut, băncile din Austria au menţinut o cadenţă clară în ceea ce priveşte diminuarea expunerii pe ţara noastră. Expunerea a scăzut cu două miliarde de euro în fiecare an, iar acest lucru se poate datora şi acordurilor de la Viena, menite să evite retragerea bruscă a unor sume importante. În ciuda declaraţiilor optimiste care vin de la Viena, România şi Europa emergentă în general par o problemă pentru sistemul financiar austriac sau cel puţin aşa interpretează agenţiile de rating.
În aceste condiţii, având în vedere şi scăderea profitabilităţii, contractarea prezenţei austriece în ţara noastră va continua, cel mai probabil. „Provocările vor fi mai mari pentru cele mai mari trei bănci austriece, Erste, Raiffeisen şi UniCredit, care cuprind 48% din activele consolidate ale sistemului, din cauza expunerii pe ţări din CEE în care declinul economic ar putea reveni“, indică un raport al Moody‘s. „Deteriorarea mediului economic din ţări precum România, Ungaria, Bulgaria şi Slovenia poate conduce la continuarea deteriorării calităţii activelor“, continuă economiştii agenţiei de rating. În privinţa „calităţii activelor“‚ ţara noastră stă cel mai prost din Europa. Cea mai mare bancă locală, deţinută de austriecii de la Erste, are o pondere a creditelor neperformante care urcă spre 30% în timp ce media pe sistem a sărit deja de 20%.
Grecii au mari probleme
Oficial, dintre cele patru bănci elene din sistemul bancar, doar una este de vânzare, Piraeus. Neoficial, însă, Banca Românească (National Bank of Greece), Bancpost (EFG Eurobank) şi Alpha Bank ar fi oricând de vânzare, cu condiţia să aibă şi cumpărător. Că este aşa, ne arată şi condiţiile impuse de creditorii statului grec. Printre acestea se numără şi vânzarea subsidiarelor din Europa de Est ale celor patru mari grupuri bancare. De altfel, grecii au mai încercat o fuziune între EFG Eurobank şi National Bank of Greece, însă fără succes. La nivel de negociere a rămas şi posibila fuziune între EFG şi Alpha Bank. Rămase fără susţinere de la băncile-mamă, fiicelor din România nu le rămâne decât să încerce să supravieţuiască din resursele interne. În aceste condiţii, Banca Naţională a României ajunge să îndeplinească rolul abandonat de băncile-mamă, atunci când instituţiile de credit greceşti nu reuşesc să se finanţeze exclusiv din resursele atrase de pe piaţa liberă.
Anul trecut, trei bănci greceşti prezente şi pe piaţa din România, National Bank of Greece, Eurobank şi Piraeus Bank, nu au trecut testele de stres derulate de Banca Centrală Europeană. Doar Alpha Bank a îndeplinit cerinţele referitoare la menţinerea unui capital core Tier 1 de cel puţin 8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de cel puţin 5,5%, potrivit unui scenariu advers. Potrivit testelor BCE, Alpha Bank ar avea un capital core Tier 1 de 13,8% în cel mai probabil scenariu economic pentru următorii trei ani şi un capital de 8,1% potrivit unui scenariu advers. În ceea ce priveşte Piraeus Bank, a doua mare bancă din Grecia, aceasta a îndeplinit cerinţele de capital în cazul scenariului de bază cu un nivel de capital core Tier 1 de 9,03%, dar nu şi cele referitoare la scenariul advers, cu un nivel de capital core Tier 1 de 4,39%.
Banii, în secret
Banca Naţională a României mai are însă o posibilitate de a interveni pentru salvarea băncilor greceşti. Aceasta este banca-punte, instituţie înfiinţată prin lege care are posibilitatea de a prelua activele băncilor despre care se consideră că sunt în dificultate. O dată cu activele însă, banca-punte, coordonată de BNR, va prelua şi conducerea şi administrarea instituţiei de credit pe o perioadă de cel mult doi ani, timp în care ar trebui să îi găsească un cumpărător. Acest demers, pe care BNR îl consideră o plasă de salvare, ar echivala cu naţionalizarea băncilor. Tocmai acest lucru încearcă să îl evite Banca Centrală Europeană care, potrivit Financial Times, a pus la dispoziţia BNR linii de finanţare secrete, destinate exclusiv băncilor elene.
“Dacă aceste active (n.r. – ale băncilor elene) ar fi trecute sub controlul băncilor centrale naţionale, băncile-mamă ar fi afectate imediat, ceea ce ar putea da o lovitură finală sistemului financiar elen. Există temerea că dacă cineva va acţiona primul, toată lumea va urma exemplul. Sursa a spus că BCE a creat aranjamente speciale swap, sau linii bilaterale de creditare cu România şi Bulgaria, pentru a le asigura că băncile elene vor beneficia de finanţare pe perioada crizei.”, notează FT. Poziţia BCE este surprinzătoare în condiţiile în care Banca Naţională prezintă o eventuală preluare a activelor băncilor greceşti, tocmai ca o variantă bună, deşi de ultimă instanţă.
Pe banii altora
Consiliul guvernatorilor Băncii Centrale Europene (BCE) a aprobat majorarea cu 900 milioane de euro (984 milioane de dolari) a plafonului finanţării de urgenţă destinată creditorilor eleni (ELA), care pot accesa acum fonduri de aproape 100 de miliarde de euro, au declarat pentru Bloomberg surse care au dorit să-şi păstreze anonimatul. Săptămâna trecută, după acordul privind al treilea plan de asistenţă financiară pentru Grecia, preşedintele Mario Draghi, şi-a convins colegii să majoreze ELA cu 900 milioane de euro.
A fost prima creştere din iunie. Potrivit şefului BCE, acordul privind Grecia şi votul din Parlamentul de la Atena în favoarea unui pachet de măsuri de austeritate au permis o nouă majorare a plafonului ELA. Aceşti bani au permis redeschiderea, luni, a băncilor din Grecia, după trei săptămâni. Limita maximă a fondurilor care pot fi retrase săptămânal de la bancomat este fixată la 420 de euro, în loc de 60 de euro pe zi până în prezent, pentru a evita ca populaţia să fie nevoită să facă zilnic coadă la ATM-uri.
