“100 de euro? Euro? Daca vand io pamantul, ei imi mai dau 100 de euro? Da de ce? Io zic sa ramanem deocamdata asa, sa mai vedem”, zice mos Traian Halalai, neincrezator. La cei 84 de ani ai sai, a invatat ca atunci cand cineva iti ofera ceva gratis trebuie sa chemi imediat Politia. In plus, afacerile cu statul i-au mirosit intotdeauna urat, mai ales dupa colectivizare. Mos Traian are la Stremt (judetul Alba) ceva mai mult de un hectar, pe care il lucreaza aproape singur. Acesta e ultimul lucru care i-a ramas. Daca l-ar vinde, Guvernul are in plan sa-i dea anual 100 de euro, pentru tot restul vietii.
Mos Traian ar trebui sa-si schimbe viata. Ar sta pe prispa, ar fuma si s-ar uita la vecinii sai care pleaca la munca. Intentia autoritatilor romane de a concentra suprafetele de terenuri agricole lucrate individual de tarani in microferme finantabile din fonduri europene se loveste, la Alba, de neincrederea oamenilor.
Oamenilor li s-a explicat insa prea putin ce inseamna renta viagera. In majoritatea satelor din judet, taranii nici macar nu au auzit de intentiile Guvernului, din cauza ca ideea nu a fost popularizata. Dincolo de barierele de mentalitate si de temerile cu privire la pierderea principalului mijloc de trai, pamantul, sistemul de recompensare este considerat de unii dintre tarani neatractiv. Cu toate ca, potrivit ultimului recensamant general, 28,3% din populatia Romaniei este ocupata in agricultura, in multe judete exista mii de hectare nelucrate. Conform datelor statistice, populatia activa din Romania este de peste 10 milioane de persoane, aproape 5 milioane aflandu-se in mediul rural. De asemenea, din totalul de peste 4 milioane de pensionari din Romania, 1.754.000 traiesc la tara, iar 1.341.000 de persoane au in proprietate terenuri agricole.
