16.3 C
București
duminică, 17 martie 2024
AcasăInvestigații România LiberăCriza politică a lovit în leu. Întrebat dacă Banca Națională a intervenit...

Criza politică a lovit în leu. Întrebat dacă Banca Națională a intervenit masiv pe piață, Adrian Vasilescu răspunde: Nu veți găsi nici o referință. Eu nu pot să spun nici că a intervenit, nici că nu a intervenit. Dacă spun într-un fel sau altul, înseamnă că fac o declarație

Piaţa valutară a dat un semnal de alarmă serios mediului politic, cu o depreciere semnificativă a monedei naţionale. Un nou minim istoric a fost atins miercuri, 21 iunie: 4,5987 lei/euro.

Un nivel atât de ridicat al cursului de schimb nu mai fusese atins din 3 august 2012, în perioada suspendării şefului statului, când cursul BNR a fost de 4,6481 lei/euro. Nivelul a rămas până acum un maxim istoric.

Exact acum 10 ani, pe 5 iulie 2007, moneda euro era cotată la 3,1359 lei. În 10 ani, s-a devalorizat lent cu aproape 1,50 lei. Dar experţii consultaţi susţin că iulie 2007 nu poate fi un reper. În schimb, ei cred că semnalul de alarmă trebuie luat în considerare de clasa politică.

Răspunsuri diplomatice

A intervenit masiv BNR în această perioadă pe piaţa valutară? Adrian Vasilescu, consilier al guvernatorului BNR, e prudent. “1: Nu veţi găsi nici o referinţă, nicăieri, că n-aveţi cum. Asemenea referinţe scrise nu se fac. Nici o ţară nu face. 2: Eu nu pot să spun nici că a intervenit, nici că n-a intervenit. Dacă spun într-un fel sau altul, înseamnă că fac o declaraţie. Şi dacă spun că Banca Naţională n-a intervenit înseamnă că fac o declaraţie şi nu pot să fac această declaraţie”, a declarat pentru „România liberă“ Adrian Vasilescu. Apoi, a continuat în aceeaşi manieră.

“3: ce vă pot spune teoretic – BNR n-a intervenit niciodată pe piaţa valutară în situaţii de criză acută”, a spus reprezentantul băncii centrale. Cu alte cuvinte, ar fi intervenit uneori, probabil, dar niciodată în vârful de criză. “Se foloseşte criteriul din chirurgie, că o operaţie nu se face pe vârful unei crize. BNR a folosit mereu acest criteriu. Pot să fac această judecată teoretică: având în vedere că a fost o criză pe vârf. Consider că BNR şi-a respectat princi-piul dintotdeauna, să nu intervină pe vârful crizei”, a spus reprezentantul băncii centrale. Adică e posibil totuşi să fi intervenit şi acum, dar nu pe vârful crizei, se poate deduce.

Semnalul dat: „Nu vă jucaţi cu focul”

Aspectul interesant e momentul în care a apărut schimbarea de tendinţă, explică analistul economic Liviu Moldovan, specialist în pieţe financiare. „Punctul de inflexiune a fost acum aproape două săptămâni, când a început conflictul făţiş Dragnea-Grindeanu, pe 14 iunie. Exact la 5 după-amiază. A fost un sentiment negativ al pieţei faţă de incertitudinea generată de criza guvernamentală”, a declarat Moldovan pentru RL.

Dar, „nici pe departe nu a fost la nivelul a ceea ce s-a întâmplat în anul 2012. E clar că aceasta a fost cauzalitatea şi că a fost un mesaj de avertisment dat de pieţe: «Nu vă jucaţi cu focul, că… uite ce se poate întâmpla!»”, spune expertul.

„Nici o bancă naţională nu va confirma intervenţia pe piaţa valutară decât dacă e o intervenţie concertată. 100% nu a intervenit, nu avea de ce. Nu a fost nimic brusc. Deprecierea a fost sub 1%. Nu se scumpesc ratele creditaţilor la bănci. Nu există astfel de efecte”, a declarat Liviu Moldovan.

Distonocalmul BNR

„Acestea sunt nişte declaraţii în spiritul şi în stilul dlui Vasilescu, de distonocalm. Dânsul linişteşte întotdeauna lucrurile, spunând aproape nimic sau spunând nişte adevăruri cunoscute de toată lumea. De manual. Indiferent dacă dânsul declară sau nu, Banca Naţională, prin jobul pe care îl are, este obligată să intervină atunci când lucrurile o iau razna”, opinează profesorul universitar de economie Mircea Coşea.

Mai multe canale media au afirmat zilele acestea că BNR a intervenit pe piaţa valutară pentru a calma scăderea leului. Se poate afirma totuşi că BNR a intervenit? „Nici eu nu pot să spun dacă a intervenit sau nu, însă presupun că, indiferent de criteriile chirurgicale pe care dl Vasilescu le arată, Banca Naţională a trebuit să acorde atenţie acestui vârf şi părerea mea este că atenţia pe care a acordat-o a însemnat şi o anumită poziţie pe piaţă. Nu o numesc nici intervenţie, nici altceva, ci o poziţie”, a explicat Coşea.

România, dependentă de stabilitatea cursului leu/€

Relaţiile economice ale României sunt aproape în totalitate “eurizate”, detaliază universitarul. „Sunt dolarizate numai în ceea ce priveşte Energia şi nişte importuri de electrotehnice, aşa că, vrei, nu vrei să spui, acest raport trebuie să fie desenat într-o anumită măsură”, susţine Mircea Coşea.

El aminteşte de inevitabilul „joc al importurilor şi exporturilor. Exportatorii sunt avantajaţi de devalorizarea leului, dar nu trebuie să ne facem iluzii. Exporturile noastre sunt de ţară subdezvoltată. Am exportat cea mai mare cantitate de grâu din istoria noastră. Am devenit din nou grânarul Europei. Dar, ca să exporţi grâu şi să imporţi pâine congelată nu e deloc o dovadă de progres”.

Pericol de mişcări sociale

Pe de altă parte, există „şi jocul foarte sensibil al ratelor plătite de România în euro, ce pot declanşa mişcări sociale şi nemulţumiri de mare amploare. Dacă pe termen lung euro variază în plus faţă de leu, ratele devin insuportabile”, avertizează Coşea.

În perioada aceasta, explică expertul, România importă zilnic alimente în proporţie de 70% din consum. Aşadar, „dacă BNR nu a făcut nimic în această perioadă, înseam-nă că a avut o poziţie de neutralitate condamnabilă. Anul acesta e un an de mari variaţiuni pe piaţa valutară. Apar procese necontrolabile”, susţine specialistul.

Primul factor este, în primul rând, Administraţia Trump, care, prin măsurile pe care le ia, ca renunţarea la cele două acorduri de liber schimb „şi cel pe încălzirea globală, este imposibil să nu aibă efecte pe piaţă. Efecte are şi politica din ce în ce mai înfierbântată yuan-dolar”, afirmă Coşea.

„Să ne aşteptăm la variaţii, dar nu cred că vor fi foarte mari şi nu se va ajunge la o cifră istorică la sfârşitul anului decât dacă vor fi greşeli majore în politica internă a României, pe care încep să le văd aproape cu ochiul liber”, opinează universitarul.

El atenţionează că „problema bugetară va duce şi la un efect pe piaţa valutară. Guvernarea care vine trebuie să se gândească nu numai la pensii şi salarii, ci şi la ce se va întâmpla cu contul curent. Raportul dintre import şi export va fi foarte mult schimbat de rata de schimb”, a precizat pentru „România liberă” Mircea Coşea.  

Citește ziarul integral în format .pdf AICI!

Cele mai citite

România a introdus un sistem nou de declarare a mărfurilor la export

România a introdus un sistem nou de declarare a mărfurilor la export, o soluție modernă pentru efectuarea controalelor vamale, mai rapid și eficient, a...

România a introdus un sistem nou de declarare a mărfurilor la export

România a introdus un sistem nou de declarare a mărfurilor la export, o soluție modernă pentru efectuarea controalelor vamale, mai rapid și eficient, a...

Sebastian Burduja dezmințea că există ,,taxa pe soare”, iar acum o vrea eliminată. Cum se schimbă facturile de la 1 aprilie

În urmă cu o lună, ministrul energiei Sebastian Burduja declara în fața jurnaliștilor că nu există taxa pe soare în România, iar acum oficialul...
Ultima oră
Pe aceeași temă